Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Sinodalitate și autocefalie în istoria BOR (VII)
Administrator: 19-09-2017 11:15:22 in Cateheză
     Revoluția din 1821 s-a constituit într-un eveniment cu puternice consecințe și pentru Biserica Otodoxă Română, căci alături de începerea acțiunilor pentru modernizarea țării se întreprind demersuri pentru restabilirea bazelor canonice de organizare și funcționare a Bisericii, în concordanță cu sfintele canoane, cu istoria îndelungată a creștinismului la noi și cu dorințele credincioșilor, prima măsură fiind în Țara Românească la 1823, înlăturarea călugărilor greci de la conducerea mânăstirilor închinate . 
a. Organizarea Bisericii în Regulamentele Organice
   După încheierea tratatului de pace de la Adrianopol, în 1829, în timpul administrației ruse care urmează, elita politică din Principate găsea momentul potrivit pentru realizarea unui vechi deziderat: elaborarea unor acte fundamentale de organizare a vieții de stat, în deplin acord cu interesele ei. Acestea au fost Regulamentele Organice, elaborate și puse în funcție în anii 1831-1832, care cu tot caracterul lor progresist (față de epoca fanariotă) în ceea ce privește relațiile dintre Stat și Biserică „poartă pecetea anticlericalismului francez și stăpânirii Bisericii de Stat ca în Rusia. Viața canonică deosebită pe care o dusese până atunci Biserica Românească e înlăturată fără cruțare și fără pietate, fără simț istoric și fără înțelegerea drepturilor ce derivă din prescripțiile cu caracter nestrămutat și dintr-o practică a atâtor veacuri” .
   Pentru studiul de față sunt de menționat două aspecte de interes privind impactul Regulamentelor Organice pentru organizarea vieții bisericești în principate:
1. Alegerea ierarhilor – se făcea de Adunarea Obștească Ordinară împreună cu boierii de treapta I membri ai Adunării, deci dintr-un organ constituit de o majoritate laică ( în care mitropolitul și episcopii erau membri de drept), dintre clericii pământeni. Acest lucru corespundea în parte obiceiului din trecut ( alegeri în soboare constituite din clerici și laici, membri ai Divanului). Cel ales (episcop) primea întărirea domnească și apoi era înscăunat . Mitropolitul se alegea dintre episcopii în funcție, urmând să primească întărirea canonică din partea Patriarhiei Ecumenic, ceea ce era doar o formalitate . Participarea laicilor în număr tot mai mare la alegerile episcopale avea ca scop înlăturarea abuzurilor săvârșite prin vinderea înaltelor demnități eclesiale de către Domn (ca în cazul mitropolitului Dionisie Lupu ). „Alegerea ierarhilor de soboare de clerici și laici sau de Divan, din care făceau parte și episcopii era un obicei vechi, canonic, prevăzut și în Pravila Mică, neavând nimic rău în el atât timp cât rolul laicilor rămâne la prezentarea candidatului sau la opoziția contra unui neagreat” .
2. În privița statutului juridico –bisericesc al celor două mitropolii- nu există nicio referire. Ierarhia locală nemanifestând niciun interes în această direcție. „Este foarte probabil ca acest subiect să fi fost trecut cu vederea, în perspectiva unei viitoare treceri a celor două entități bisericești sub jurisdicția canonică a Bisericii Ruse. Ele rămâneau deci în servitute eclezială față de Constantinopol” .



Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator