Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Parohia Plevna, 13 decenii în care preoți și credincioși au lucrat faptele dragostei creștine- Conferința Județeană „Modele de bună practică”
Pr Gabriel Toma: 27-11-2015 06:10:08 in Filantropie

  Postind, fraților, trupește să postim și duhovnicește. Să dezlegăm toată legătura nedreptății. Să rupem încurcăturile tocmelilor celor silnice. Tot înscrisul nedrept să-l desfacem. Să dăm flămânzilor pâine și pe săracii cei fără de case să-i aducem în casele noastre; ca să luăm de la Hristos Dumnezeu mare milă. (vecernie, miercuri în prima săptămână din Postul Mare, stihira)

 

Prezentarea parohiei

  Localitatea Plevna a luat ființă efectiv pe nucleul acareturilor sezoniere păstorești numindu-se inițial Valea Mare, și a fost  în mod  „oficial” întemeiată  prin împroprietăriri în etape a unor cetățeni din comuna Ulmu și din alte localități învecinate, ca urmare a reformelor agrare ulterioare Războiului de Independență, (1879- 18 împroprietăriri; în 1880- 12 împroprietăriri; iar în 1882- 129 împroprietăriri),  drept pentru care, până în ziua de azi, multe familii își trag numele de la „strămoșii întemeietori”: Gavrilă, Jerlăianu, Bucur, Radu, Alexandru și au amplasamentul imobilelor pe „locul vechi de moștenire” prin divizarea lotului construibil originar. În timp foarte scurt se constată o explozivă creștere a populației noii localități, fapt vizibil prin prisma faptului că în 1888, localitatea număra deja 300 familii și 1500 de suflete, în 1906 erau 250 familii cu o populație de 2257 locuitori.

 

     Data de 1 aprilie 1891, când intră în vigoare Legea pentru organizarea comunelor rurale  recunoaște, pe două paliere, dezvoltarea și însemnătatea locală a așezării:

    1- localitatea primește un nume nou- Plevna, atât din considerent onomastico-istoric al epocii, pentru noile așezări întemeiate după câștigarea independenței, dar și favorizat de relieful vălurit, se pare, destul de asemănător cadrului geografic al localității omonimic-patronime din Bulgaria, loc de eroică și răsunătoare izbândă a armatei române. Se pierde astfel legătura cu mediul transhumant, localitatea începând să se individualizeze prin alte trăsături;

    2- statutul satului se modifică, în localitate de prim rang, ca sediu de comună, în principal pe baza argumentului demografic. La anul 1906 situația se prezenta astfel: „în întrega comună ( și parohie) sunt 476 familii distribuite astfel: 250 în satul Valea Mare, 135 în Valea Rusului, 90 în Domnița Maria și 1 în Hoinari”.

   Până la 1891, Valea Mare aparținea de comuna Ulmu, iar Valea Rusului depindea de comuna Lupșanu. În anul 1895 s-a format satul Domnița Maria, care s-a alipit comunei Plevna iar din 1896 și mica „așezare” Hoinari, întregește teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună, cu primar, notar, pândar, etc. Au existat deci Comuna Domnița Maria (formată din satul Domnița Maria) și Comuna Valea Rusului (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea Rusului, devin componente ale comunei Lupșanu, iar satul Domnița Maria- Modelu-Înfrățirea trece în componența comunei Dor Mărunt.

   Acestor considerente socio-economice, prin care satul Plevna, în doar 12 ani de la întemeiere, dobândește un caracter precumpănitor asupra localităților învecinate, i se adaugă și unul bisericesc, în faptul că aici se află și sediul parohial, celelalte comunități devenind la rându-le parohii, adică având preot propriu, mult mai târziu.

 

  Statutul deosebit al comunei Plevna este reconfirmat la 23 aprilie 1904, când din rațiuni financiare, comunele au fost grupate pe „cercuri” spre a se putea susține anumiți funcționari comunali. Plevna însă, alături de alte 17 comune, având un venit superior pragului de 8000 lei, nu era grupată în vreun cerc, ba mai mult având și reședință a postului de jandarmi, dovedea o comunitate puternică și bine așezată în economia județului Ialomița.

 

     Aflat în zona deosebit de fertilă a Câmpiei Române, satul Plevna a cunoscut o dezvoltare economică bazată exclusiv pe agricultură, realitate, ce în ultimele două decenii ce au premers căderea comunismului, i-a pricinuit și decăderea. Loturile de teren cu care au fost împroprietăriți primii locuitori, suprafețele agricole enorme ale proprietarilor locali, au permis buna dezvoltare individual-familială a întemeietorilor, amintind doar în treacăt că în 1888 trăiau în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni edilitate îndrăznețe- ca de pildă, înălțarea bisericii (1893), a primăriei (1896), a școlii  (1903). 

   După anii 70 ai secolului trecut, înăsprindu-se condițiile vieții la țară și încurajați de dezvoltarea industrială a marilor localități, cei mai tineri săteni, sau copiii celor ce au rămas totuși în sat, au luat calea orașelor, ușor-ușor localitatea Plevna suferind un proces de îmbătrânire și depopulare accentuate ( azi având 260 de familii și circa 500 de suflete), prin urmare școala generală a fost desființată, populația școlară a claselor primare abia atinge numărul de 20 de elevi, analiza statistică, a nașterilor și deceselor, fiind de două decenii în neschimbat raport de 2-3/25.


Privire retrospectivă asupra exercițiului  filantropic parohial

 

  Credincioșii din parohia Plevna au manifestat o aplecare deosebită către cele spirituale, din rândul copiilor  și tinerilor comunității  Duhul Sfânt alegând 9 preoți, 4 cântăreți bisericești cu școală, 5 seminariști și teologi, 8 cântăreți bisericești cu vocație, dar fără școală.

  O altă virtute a spiritualității enoriașilor din Plevna o desprindem dintr-o istorie foarte bogată în evenimente ale credinței lucrătoare prin dragoste, concretizată în colecte și donații benevole, încadrate  mai puțin ca programe pastoral-filantropice de lungă durată și amploare și mai mult ca  intervenții de răspuns spontan, orientate spre nevoile concrete ale enoriașilor din parohie sau din afara ei.

   Iată o scurtă enumerare a lucrărilor filantropice desfășurate în ultimii 75 de ani :

  • îndeplinirea ordinului episcopal ca 2% din venituri bugetare să se doneze pentru înzestrarea armatei,
  • colecte pentru ajutorarea refugiaților basarabeni și bucovineni,
  •  ajutoare pentru front, colectarea a 3,5 kg lână pentru front,
  • implicarea preoților în strângerea fierului vechi necesar armatei;
  •  colectă pentru Consiliul de patronaj al Operelor Sociale:
  •  140 duble porumb, colecta pentru „Darul ostașului”;
  •  colecte pentru eroi - 179 lei;
  •  colectă Obolul crucii 150 lei;
  •  colectă pentru Consiliul de patronaj pentru Operele Sociale 6050 lei;
  • colecta agricolă pentru armată „Darul plugului”, 
  • colectă pentru Refugiați, 5400 lei,
  • colectă Obolul crucii, 3000 lei;
  • se donează 1 veșmînt preoțesc către bisericile din Basarabia/ Bucovina,
  • donație veșminte Parohiei Lupșanu,
  • arzând biserica din Nucetu se donează un rând de veșminte,
  • colectă pentru cantina Episcopiei Constanța 2000 lei și alimente (făină, mălai),
  • Consiliul parohial consimte să ia în creștere, îngrijire și educație un orfan de război,
  • filantropie pascală: ouă roșii, pâine, brânză, cozonaci pentru 6 familii;
  • preotul e citat ca exemplu pentru implicarea în procurarea unei vaci pentru o familie săracă (3800 lei) ;
  •  în 1951 se întreprind demersuri pentru ajutorarea unei familii căreia i-a ars grajdul și fânarul: lemne și 5000 kg  paie;
  •  ajutorarea a două văduve cu lemne de foc ;
  •  ajutorarea unei văduve cu 140 lei pentru a plăti diverse impozite

  Peste ani, hotărârile Consiliului parohial, consemnate în registrele de procese verbale, atestă un exercițiu necontenit al continuității în lucrarea dărniciei, încât în perioada 1996-2007 statistica demersurilor filantropice are următorul tablou general:

  • Colecte pentru sinistrați sau pentru ajutorarea parohiilor ortodoxe române de peste hotare: 900 lei;
  • Ajutor de înmormântare creștinească: 510 lei;
  • Daruri pentru bolnavi: 610 lei;
  • Ajutor pentru întreținerea studenților merituoși: 850 lei;

 

  Înființarea Condicii Milei Creștine, în 2008, permite o evidență mai exactă a acțiunilor filantropice bisericești, în capitolele căreia se observă că lucrarea credinței prin dragoste în rândul enoriașilor, s-a întins până în ziua de azi, în fiecare an, către diverse categorii de beneficiari (văduve, bolnavi, familii cu copii mulți, persoane aflate în situații de risc,  cazuri de forță majoră) ce statistic, pot fi cuantificate prin următoarele bunuri/ sume de bani dăruite, astfel:

  • Produse ( hrană, medicamente, lemn de foc, rechizite școlare)  dăruite în perioada 2008-2013, echivalent 4098 lei;
  • Ajutoare financiare (procurare hrană, sprijin elevi, ajutorare sinistrați, bolnavi, familii cu copii mulți, văduve, ajutoare de urgență) oferite în perioada 2008-2013, în sumă totală de 12.130 lei;

 

  Sintetizând activitatea filantropică desfășurată între anii 2013- 2015 se poate obține următorul tablou:

·         Țintă: copiii și tinerii din parohie : 87 beneficiari, buget 7200 lei

·         Țintă: bătrânii și bolnavii din parohie: 8 beneficiari, buget 1075 lei

  • Țintă: cei aflați în lipsuri și nevoi din parohie sau din alte comunități : 594 beneficiari, buget 9820 lei
  • Alte acțiuni către  persoane aflate în situații de risc (violență domestică, deținuți, înmormântare socială, ajutor deces) : 5 beneficiari, 950 lei.

 

  În concluzie, dărnicia enoriașilor din Parohia Plevna se întemeiază pe un exercițiu constant de simpatie (împreună pătimire)  față de cei aflați în situație de risc, lucrare ce izvorăște din împroprierea temeinică a unor comandamente fundamentale ale credinței creștine, exprimate inclusiv cultic, mai ales în timpul posturilor, prin următorul gen de mesaj pastoral:

 Cunoscând poruncile Domnului așa să viețuim: pe cei flămânzi să-i hrănim, pe cei însetați să-i adăpăm, pe cei goi să-i îmbrăcăm, pe străini să-i aducem în casă, pe bolnavi și pe cei din temniță să-i căutăm; ca să zică și către noi cel ce va să judece tot pământul: veniți binecuvântații tatălui Meu, de moșteniți împărăția ce s-a gătit vouă. (vecernie, duminica lăsatului sec de carne, slava Litiei).


Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator