Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Plugari, cooperatori, fermieri. Copiii de ieri și de azi ai câmpiei nesfârșite
Administrator: 05-06-2015 10:12:59 in Lumini din trecut

Aflat în zona deosebit de fertilă a Câmpiei Române, satul Plevna a cunoscut o dezvoltare economică bazată exclusiv pe agricultură, realitate, ce în ultimele două decenii ce au premers căderea comunismului, i-a pricinuit și decăderea. Loturile de teren cu care au fost împroprietăriți primii locuitori, suprafețele agricole enorme ale proprietarilor locali, au permis buna dezvoltare individual-familială a întemeietorilor, amintind doar în treacăt că în 1888 trăiau în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni edilitate îndrăznețe- ca de pildă, înălțarea bisericii (1893), a primăriei (1896)[1], a școlii (1903)[2].

Date certe asupra statutului juridic al suprafețelor agrare de pe teritoriul comunei, datează din 1906, când se constată că aceste enorme întinderi (cca 11.000 ha) erau concentrate, prin proprietate sau arendă, în mâinile a 5 persoane:

1. Anton Enescu, arenda Moșia Făurei (fostă proprietate a Mânăstirii Cotroceni), suprafață de 4400 ha[3]. În plus avea în Plevna și un „tamaslâc” cu vite de rasa ialomițeană[4].

S-a remarcat prin contribuția importantă la definitivarea bisericii din sat[5].

2. D.Negreanu[6] era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ;

3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz;

4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8],

5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11].

Nu sunt motive să se presupună că anterior anului 1906, situația ar fi putut fi diferită, puteau fi altele doar numele proprietarilor sau arendașilor, terenul însă, așa cum se specifică în Monografia Părintelui Ilarion, era mult mai compact (vezi istoricul satului Valea Rusului).

Dată fiind populația și resursele, din 1905, la hramul istoric al bisericii, 13-14 octombrie, se desfășura un „bâlci anual cu obor pentru vânzarea vitelor[12].

Astăzi, Societatea Agricolă Plevna, sub raportul portofoliului funciar avut în administrare, deține locul întâi în comuna Lupșanu, exploatând peste 1400 ha teren agricol. Conducătorul acesteia, inginerul agronom Mihail Coman, a preluat de la înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de Dumnezeu, pentru binecuvântarea roadelor pământului, fiind în fiecare an un spijin neclintit și generos în activitățile investiționale ale Parohiei Plevna, poate și prin prisma faptului că sediul Societății Agricole Plevna este chiar în conacul ctitorilor bisericii din Valea Rusului.

În anii 70, construirea Sistemului Național de Irigații, în faza a doua tehnologică (faza I, primitivă - rețea de canale din care se alimentau motopompele; faza a II-a, evoluată - canale magistrale, stații de pompare și conducte subterane de transport, prevăzute la suprafață cu hidranți) a permis amplasarea în localitate a unui ansamblu de utilități de cazare tip organizare de șantier, folosit de unitățile militare detașate în economia națională. „Șantierul” avea instalații sanitare moderne, încălzire centrală, puț forat de mare adâncime, etc.

Datorită unui localnic, Oscar Dumitru Popa, originar din Valea Rusului, ajuns într-o poziție de decizie în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin depunere de eforturi în dorința „lăsării unui semn” se amplaseză, în Plevna în deceniul 7 al sec XX, o modernă Stațiune pentru Mecanizarea Agriculturii, căreia îi erau arondate structurile agricole din toate comunele învecinate.

După anii 70 ai secolului trecut, înăsprindu-se condițiile vieții la țară și încurajați de dezvoltarea industrială a marilor orașe, cei mai tineri săteni, sau copiii celor ce au rămas totuși în sat, au luat calea exodului, ușor-ușor localitatea Plevna suferind un proces de îmbătrânire și depopulare accentuate.

(Pr Gabriel Toma, Parohia Plevna, monografie istoric-spirituală, Editura Tradiția Românească, București, 2014)



[1] Aureliu V.Ursescu, op.cit, p 392

[2] Ibidem, p 391

[3] Ibidem, p 181

[4] Ibidem, p 66

[5] Pr Ilarion Fiera,  op cit.,

[6] Aureliu V.Ursescu, op.cit p 206

[7] Ibidem, p 206

[8] Ibidem, p 206

[9] Conform inscripției de pe crucea din curtea bisericii „Aici repausiază soția Dlui Ioan Peteu, născută la 1842 și decedată la 1878 august 28

[10] Aureliu V.Ursescu, op.cit, p 206

[11] Ibidem, p 216

[12] Ibidem, p 391


Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe