Parohia Plevna
Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Episcopia Sloboziei si Calarasilor
Originea săptămânilor pregătitoare pentru Postul cel Mare- cateheza II
Pr Gabriel Toma: 29-02-2016 08:05:21 in Misiune
 A doua etapă cronologică ( numarul simbolic 40 şi stabilizarea duratei Postului Mare) 

  Mergând către timpurile de dinainte se constată că ”de pe la sfârşitul sec III, postul (Pastelui) a început să cunoască o anumită extindere, fiind împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite Postul Patruzecimii (sau prepascal, care ţinea până în Duminica Floriilor) şi Postul Pastilor (sau pascal), ce ţinea o săptămână, de la Florii, fiind foarte aspru”.  În ceea ce priveşte originile postului de 40 de zile, există o seama de teorii elaborate de istoricii cultului crestin:
 1. iniţial Postul Patruzecimii se presupune că era pus în legătură cu pregătirea catehumenilor pentru Botez, fiind postul lor specific, durata fiind în strânsă legătură cu simbolistica numarului 40 în Sfanta Scriptură, în ceea ce priveşte cercetarea sufletului şi pregătirea lui pentru întalnirea cu Dumnezeu. Din sec IV, dispărând instituţia catehumenatului, acest post şi-a transferat conţinutul către dimensiunea penitenţială, conservându-se înţelesul pregătirii şi ascezei;
 2. oarecum in legatura cu cele de mai sus, se crede că adaugarea celor 40 de zile de post îşi are originea în dorinţa credinciosilor de a se identifica cu Hristos in toate aspectele vietii Lui, nu doar la sărbători ci şi în orice episoade ale vieţii Sale pământeşti, implicit în cele 40 de zile postite după Botezul din Iordan;
 3. se mai presupune că cele 40 de zile s-au format prin fuziunea dintre postul pascal şi un post pus în legătură cu Botezul Domnului, începând din data de 7 ianuarie. Liantul fuziunii dintre aceste posturi ar fi fost instituţia catehumenatului şi pregătirea pentru Botez dinainte de Paşte. 
 Extinderea postului la nivelul acestor 40 de zile a produs o alta dezbatere, practica Bisericilor locale fiind foarte diferită, asa cum notează în sec V, Sozomen: aşa numitele Patruzeci de zile înainte de Paşte, când oamenii postesc- unii încep de la şase săptămâni, şi anume Iliricul şi creştinii trăitori in Apus, Libia, Egipt şi Palestina, dar alţii de la sapte săptămâni, precum locuitorii din Constantinopol şi din împrejurimi. De-a lungul celor şase săptămâni sau şi mai mult, unii postesc trei săptămani cu întreruperi (în sâmbete şi duminici), alţii trei săptămâni întregi înainte de praznic, iar montaniştii numai două săptămâni.” 
 Din cele de mai sus este lesne de identificat noua problemă ce tulbura pacea Bisericii- calcularea zilelor postite. Problema viza şi statutul sâmbetelor şi duminicilor aflate in acest interval, care erau in Biserica Primara zile în care postul era suspendat.  Astfel apar doua sisteme de calcul, localizate in centrele de « putere » spirituală ale timpului respectiv :
1. sistemul de calcul palestinian,descris de Sozomen ca având durata de şase săptămâni, incluzand sâmbetele şi duminicile intervalului, dar şi actuala Săptămână Mare, având strict 40 de zile calendaristice. Pentru acest sistem Saptamana Mare îşi pierduse sensul iniţial de perioadă a postului, rămânând doar cu dimensiunea liturgică şi teologică, extrem de solid elaborata de către imnografii de la mănăstirea Sf Sava-Cosma de Maiuma, Andrei Ierusalimiteanul (Criteanul), Ioan Damaschin ; 
2. sistemul antiohian, descris de Sozomen ca având şapte săptămâni, cuprindea 40 de zile de post efectiv, excluzând din numărul zilelor postite sâmbetele, duminicile şi Săptămâna Mare. Acest sistem de calcul va duce inevitabil la prelungirea postului cu o săptămâni, respectiv 6 săptămâni de post + Săptămâna Mare, aşa cum se constată în Epistola Festivă a Sf Atanasie cel Mare, din anul 330, când anunţând data Paştelui, face referire la “timpul Postului Paştelui şi Postul Săptămânii Sfintelor Patimi”.    Caracteristica constantinopolitană a redacţiei imnografice stă în legătura cu cele şase săptămâni de post, datorate imnografilor de la mănăstirea Studion (Teodor, Iosif) Pentru antiohieni, Săptămâna Mare îşi păstrează statutul de perioadă a postirii, distinctă de cele 40 de zile. Dat fiind că se practica în capitala imperiului, acest sistem se va extinde în toată Ortodoxia din sec IV-V, fiind definitoriu pentru ritul bizantin. Astăzi deşi s-a pierdut înţelesul acestor două părţi constitutive ale Postului Mare, respectiv Patruzecimea şi Postul Săptămânii Mari, imnografia Triodului, păstreaza, pe baza legii succesiunii ereditare, vechea distincţie între aceste două perioade, cum vedem la vecernia Sâmbetei lui Lazar, când conform calculelor vechi se încheia Postul Patruzecimii : “săvârşind aceste patruzeci de zile de suflet folositoare, cerem să vedem şi Sfânta Săptămănă a Patimilor Tale, Iubitorule de oameni...”, în modul în care este notată înşiruirea săptămânilor din Post: întaia, a doua, a treia…,a Floriilor, şi a Patimilor, sau aşa cum se întalneste în Molitfelnic, la Rugăciunea ce se citeşte la începutul Postului Mare: ’’Nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt departe pe mare, Dumnezeul nostru, Care mai înainte ai rânduit prin Legea cea veche şi cea nouă aceste patruzeci de zile, la care ne-ai învrednicit acum să ajungem...” ori in Rugăciunea Amvonului de la Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite.

Parohia Plevna

Site-ul web oficial al Parohiei Plevna din Protopopiatul Lehliu - „Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!” 2 Cor 2, 14
Parohia Plevna, Biserica Ortodoxa, Plevna, Episcopia Sloboziei si Calarasilor, Protopopiatul Lehliu

 
Copyright 2017 - Parohia Plevna

Powered by NETCreator & Lacasuri Ortodoxe
NETCreator