Data Sfintelor Paști depinde atât de mișcarea soarelui (de care depinde echinocțiul de primăvară) cât și de cea a lunii (respectiv de faza „lună plină”), astfel că cele doua fenomene naturale: unul cu data fixa- echinoctiul de primavară, iar altul cu dată schimbatoare – luna plina sunt puse în legătură, conform regulii Sinodului I Ecumenic, „Paștele cade în prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În această simplă ecuație intervin două variabile extrem de importante: determinarea datei echinocțiului de primăvară și luna plina (pascală) ce apare în unii ani mai aproape de echinoctiu, în alți ani mai departe de el. Din cauza faptului că în calendarul iulian (folosit de toate Bisericile Ortodoxe în calculul datei pascale) echinocțiul de primăvară (21 martie) „cade” abia la 4 aprilie (calendarul iulian știut fiind că este în urmă față de calendarul real cu 13 zile), această dată de început de prier este cea folosită pentru a calcula viitoarea luna plină pascală ce precede Duminica Sfintei Învieri.

Categories: Articole