Cel ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veșnic, hotărând tuturor vremea și felul sfârșitului, iartă, Doamne, păcatele celor din veac adormiți, primește-i în locașul luminii și al bucuriei și le deschide brațele părintești. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenire și strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihnește sufletele adormiților robilor Tăi!

În duh de rugăciune, specific unicei familii în cer și pe pământ, noi, Biserica, la 49 de zile după Paști, 3 iunie 2017, pomenim în sâmbăta din ajunul Rusaliilor pe toți înaintașii în credință, rude, cunoscuți și necunoscuți care au mărturisit dreapta credință și au adormit cu nădejdea învierii. Înlănțuiți în jurul colivelor, enoriașii au dovedit că dragostea este mai puternică decât moartea, iar credința, ca nădejde a celor încă nevăzute, este o virtute cultivată prin fapte de evlavie și solidaritate.

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Categories: Articole