Eroii n-au mai apucat să plângă
S-au închinat cu mâna stângă
In dreapta şi ţineau dragostea de ţară
Au apucat doar să se-nchine şi să moară.
Azi trupul lor ascuns pe sub pământ
Este-n istorie Cuvânt
De rugăciune şi iubire pentru ţară
Ei au ştiut doar să se-nchine şi să moară..
Cu gândul la copii şi la părinţi
Au murmurat Cuvântul către sfinţi
Simţind că nu e rană să te doară
Mai tare decât dragoste de ţară.
Eroii nu mai au nevoi
Eroii ne mai au pe noi
Cât mai trăim să nu-i uităm
Un semn de dragoste doar să le dăm.
Eroii nu mai au nevoi
Eroii ne mai au pe noi
Cât mai suntem, câţi mai trăim
Cu dragoste de ei să-ne-amintim.
(Aurel Anghel)
Categories: Articole