Târziu Te-am iubit
Frumuseţe atât de veche şi atât de nouă,
târziu Te-am iubit.
Tu erai înlăuntrul meu
Şi eu eram în afară
şi acolo Te căutam
şi mă aruncam eu
– cel ce şi-a pierdut frumuseţea –
asupra acestor lucruri frumoase
pe care Tu le -ai făcut.
Tu erai cu mine,
dar eu nu eram cu Tine.
Mă ţineau departe de Tine
frumoasele lucruri
care, dacă nu ar fi în Tine,
nu ar exista.
M-ai chemat –
şi m-ai strigat
şi ai rupt surzenia mea.
Ai strălucit
Şi ai alungat orbirea mea.
Ai răspândit o mireasmă
şi am respirat-o
şi acum suspin după Tine.
Te-am gustat
şi mi-e foame şi sete.
M-ai atins
şi am luat foc,
arzând după pacea Ta. (Fericitul Augustin, Confesiuni)
Categories: Articole