Prima piesă este un cub.

Preotul îl scoate din mijlocul prescurii cu ajutorul copiei-cuţitaş, iar acesta va purta numele de agneţ (de la agnus, cuvânt latinesc care înseamnă miel), simbolul lui Iisus Hristos pe care Ioan Botezatorul Îl prezentase mulţimii prin cuvintele: Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii! În limbajul biblic „a ridica păcatul” înseamna a-l rascumpara prin jertfa de Sine. Înainte de a-l scoate, preotul face cu copia semnul crucii de trei ori deasupra peceţii de pe prescura, rostind: Întru pomenirea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este raspunsul la porunca Domnului către ucenicii Sai la Cina cea de Taină, îndată după ce le-a dat să mănânce şi să bea din Trupul şi Sângele Sau: Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea. Preotul, în virtutea succesiunii sale apostolice, dobândită prin hirotonie, nu face altceva decât să reitereze ceea ce înşişi apostolii au făcut după primirea poruncii. Pomenirea înseamna amintire. Amintirea este aceea care, opusa uitării, pastreaza legătura între persoane, chiar la incomensurabile distanţe în timp şi spaţiu, şi chiar dincolo de ele, între lumea de aici si cea de dincolo, între vremelnicie şi vesnicie. Dupa ce tâlharul de pe cruce, cuprins de căinţă, Îi spune lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta!, Domnul îi răspunde: Astăzi vei fi cu Mine în rai. După acest model al cainţei Îi cerem si noi lui Dumnezeu sa ne pomenească, fie direct, fie prin rugăciunea unui prieten, fie prin mijlocirea preotului, caruia îi încredinţam un pomelnic cu numele viilor și al morţilor pentru care el trebuie sa se roage.

A doua piesă este o piramidă triunghiulară

De-a dreapta lui Iisus Hristos, preotul o asaza pe Maica Domnului, simbolizată printr-o piramida de pâine scoasa dintr-o a doua prescură. Aşezarea ei este precedată de o rugăciune: Întru cinstea şi pomenirea preabinecuvântatei, mdritei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Ndscdtoarei şi pururea Fecioarei Maria, cu ale cărei rugăciuni primeşte, Doamne, jertfa aceasta în supracerescul Tau jertfelnic.

A treia piesă, pătratul alcătuit din triunghiuri

De partea cealaltă a lui Iisus, simetric cu Maica Nenuntită, preotul rânduieşte un pătrat alcătuit din trei rânduri a câte trei triunghiuri desprinse dintr-o a treia prescură, simbolizând nouă Ipostaze ale sfinteniei: sfinţii îngeri; sfinţii profeti ai Vechiului Testament, în frunte cu Ioan Botezatorul; sfinţii apostoli; sfinţii ierarhi şi dascăli ai Bisericii; sfinţii mucenici; sfinţii cuvioşi; sfinţii doctori fără-de-arginţi; sfinţii Ioachim şi Ana, precum şi sfântul (sau sfinţii) prăznuiţi în ziua respectivă; sfântul a carui Liturghie se săvârşeşte atunci (Ioan Gură de Aur sau, respectiv, Vasile cel Mare). (Bartolomeu Anania)