Un călugăr cere deschiderea bisericilor pentru credincioși

 Sfântul Isachie, pomenit la 30 mai, a fost din părțile de răsărit ale Imperiului Roman, din Asia Mică, în zilele împăratului arian Valens (361-378). Din slăbiciunea minții și din puținătatea credinței sale, acest împărat căzuse, din adevăr, în mrejele rătăcirii lui Arie și a ucenicilor lui și prigonea credința ortodocșilor, închizând sfintele biserici, pe unele prefăcându-le în grajduri de cai, iar pe altele dărâmându-le până la temelii.

 Deci, în zilele când Valens s-a ridicat cu război împotriva goților de la Dunăre, atunci a ridicat, cu duhul, și Dumnezeu pe robul său Isachie, care, auzind de jalea creștinilor și năvălirea goților, a lăsat pustia și a venit la Constantinopol. Să nădăjduia fericitul să poată pătrunde la împărat, ca să-l roage să deschidă sfintele locașuri de închinare. Dar ostașii de strajă nu l-au lăsat, nici măcar să treacă de poarta palatului. Și a rămas Fericitul, multă vreme, așteptând ceasul cel cu bun prilej.

 Deci, împăratul vrând să iasă la războiul cu goții, în fruntea armatei sale, Fericitul lsachie i-a ieșit înainte. Cu multă căldură îl ruga Cuviosul pe împărat să dea hotărâre pentru deschiderea bisericilor ce stăteau încuiate, dar împăratul nu a vrut să-l asculte, ci a dat poruncă să-l alunge din calea lui. Peste câteva zile, pe drumul spre întâmpinarea cu goții, Cuviosul a ieșit. iarăși, înaintea împăratului, de data aceasta rugându-l, și mai fierbinte, să înceteze urgia lui împotriva dreptei credințe, dar și amenințându-l că, de nu va deschide bisericile, va pieri în război. Și s-a mâniat împăratul de atâta îndrăzneală și a poruncit slujitorilor să-l bată cu toiege și, făcându-i tot trupul o rană, l-au aruncat într-o mlaștină cu mărăcini, să se înece. Sfântul, însă, s-a ridicat degrabă și, pe drumuri ascunse, a ieșit din nou în calea împăratului, la locul numit Trilon, și, apucându-i calul de frâu, îi spuse împăratului că, de nu va deschide bisericile, va pieri în război. Deci, împăratul a dat poruncă să-l lege și l-a dat în seama a doi sfetnici ai săi, Victor și Saturnin, până se va întoarce din război.

„Poate să te întorci, i-a zis Sfântul împăratului, dar mie mi-a spus Dumnezeu, că vei fi înfrânt, vei fugi și vei fi prins, iar sfârșitul tău va fi prin foc.“

 Și așa a fost: Valens a fost înfrânt de goți și fugind, s-a ascuns într-o șură de paie, căreia geții i-au dat foc și așa a pierit rău-credinciosul Valens. Iar Sfântul Isachie, trăind în sfințenie încă mulți ani la Constantinopol, s-a mutat cu pace la Domnul.


www.parohiaplevna.ro; parohiaplevna@gmail.com



0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...