Mitropolitul Andrei Șaguna. Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania
3.Sinodalitatea Un alt principiu, bine definit în Statut, este principiul sinodal, adică acela potrivit căruia organele supreme de conducere în Biserică sunt cele colegiale. După legiuirile şaguniene, toate organele superioare de conducere sunt sinodale, începând de la parohie, protopopiat, eparhie , arhidieceză şi până la mitropolie. După structură și competență sinoadele sunt de două feluri: arhieresc și mixt. Sinodul episcopesc (arhieresc) este compus din toți arhiereii Bisericii locale și se ocupă cu problemele dogmatice, canonice, cultice și disciplinare . El este autoritatea supremă în Biserică, și totodată este organul statutar care reprezintă Biserica în raporturile ei externe ( art 203-212). Are rol deliberativ. Sinodul mixt compus este din episcopi şi reprezentanţi ai preoţimii şi ai poporului drept-credincios în proporţia bine cunoscută de 1/3 clerici şi 2/3 mireni. Această practică se păstrează în Biserică până astăzi. El se ocupă cu problemele economice, gospodărești, filantropice, școlare, fundaționale și alegeri de ierarhi. Aceste sinoade mixte nu erau în realitate decât niște adunări bisericești, iar scopul lor era de a uni pe români în jurul Bisericii, național . Aveau rol consultativ. De subliniat este şi felul desemnării clerului, adică prin alegere, conform can. 6, I ec., deci tot sinodal, comparativ cu Biserica Catolică, unde episcopii sunt numiţi, până astăzi, direct de către papă (art. 7, al. 2; art. 40; art. 97-109; art. 155-157). În strânsă legătură cu sinodalitatea stă principiul organic, adică principiul conducerii Bisericii de către toţi membrii ei, clerici şi mireni . Și celelalte principii ale dreptului canonic ortodox, precum principiul ierarhic, jurisdicţional, teritorial, nomocanonic, al iconomiei, toate acestea îşi găsesc expresia directă sau indirectă în Statutul organic. Acest fapt a făcut ca legiuirile şaguniene să constituie o operă de referinţă în istoria Bisericii noastre. De aceea, legiuirile şaguniene au fost izvorul principal al primului Statut de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, elaborat în anul 1925. Următorul Statut, elaborat în anul 1948, a păstrat principiile Statutului organic, cu restricţiile impuse de regimul comunist.
Categories: Articole