Gura lumii

Dacă-n predică un preot se întâmplă să ajungăLa juma de ceas, atunci predica e zamă lungă...Dacă ține-un sfert de oră, sau e poate și mai scurtă,Nici nu-i predică, fiindcă-i fără cap și fără burtă...

De vorbește foarte tare i se spune: O, ce urlă!Sperie și cucuveaua care stă ascunsă-n turlă!De vorbește încet, cenzura e atunci și mai feroce:-E molău! E fără suflet! N-are vlagă! N-are voce!

Dacă umblă prin familii merge-nainte la mese,Ce mai zvonuri, ce mai vorbe, ce mai coadă lungă iese:-E chefliu! Vreo câteva au și pus ochii pe dânsul,N-ar fi fost mai bine preot! Vai-vai-vai, te-apucă plânsul!

Dacă stă în schimb acasă, la birou, ca fiecareSă-l găsească la nevoie, faimă bună tot nu are:-Nu e popular: e rece! Mizantropul – i se spune,Cum poți oare să te-apropii de-o așa sălbăticiune?

Cum nu alergai tu, Doamne, după oaia rătăcită!Iar urmașul tău acuma, stă-n birou… și… o invită!De se ține de construcții, zelul pentru casa sfântăDe-l consumă, și de-aceea pentru asta se frământă,

Umblă, drege, se tocmește, și-n biserică poporulE rugat cu insistență să-și acorde ajutorulCâte-odată chiar pe față și pe șleau i se răspunde:-Ce-i cerșetoria asta? Bani și bani! Păi da de unde?

Ce risipitor mai e! Banii pe nimic i-aruncă?Și de-ar fi numai atâta! Cei cunoscători mai și spunMai și fură pentru dânsul. – Ce-o mai inventa la anu!Că mai face, că repară, să ne ia din pungă banulLacomul! E preot ăsta? Negustor e mai degrabă!O afacere-i credința, iar altarul o tarabă.

Dacă-n schimb nimic nu face, dacă lucrurile-acesteaNu-l privesc și nu-l importă, deodată-i merge vestea.Sunt și plângeri la episcop: – Totu-i mort în parohie!Preotul un cui nu bate, iar biserica-i pustie!O, atâta nepăsare la un preot! Cum se poate?

Când va fi să vină altul în ruină vor fi toate!Dacă-atunci când bate ceasul, iese la altar la țanc:-E fixist, bolnav la creier! N-ai ce-i face, îi maniac!Dar de-ntârzie o clipă vezi cum fac la gură spume.Strigături: – Cum își permit să-și bată joc de lume?Ce, nu poate cu o clipă mai degrabă să se scoale?Uite-l! Ce încet se mișcă! Ce om indolent și moale!

Dacă dă un sfat acelui care vine la spovadă,Se aud alături șoapte: – N-are ochi ca să mai vadă.Câți așteaptă aici la coadă? NU dă sfaturi – iarășiVina i se află: Se grăbește! Face totul în rutină!

Dacă este preot tânăr, opoziția e dură:-Ăsta vrea să ne conducă! Încă are caș la gură!Ce cunoaște el din viață? Vrea povețe să ne deie!Nici nu i-a crescut mustața: i-au mijit doar trei tuleie.De-i bătrân se dau sugestii: – Bine-ar fi să se retragă!La odihnă. N-are-ntrânsul pic de vlagă!

De se întâmplă ca să moară, de reproșuri grele, crude,Abia scapă dar acuma și așa se mai aude:-Bun a fost sărmanul preot, dar ne-a părăsit săracul!Cum să moară chiar acum, cine să-i mai ieie locul?Rău a fost cât timp trăia el; dar și mai rău acum când moare.Cine mai poate să-mi răspundă la asemenea-ntrebare:Cum să fie bine oare?
0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...