NU TE LĂSA PĂCĂLIT! (IX)

Ca orice minciună, ce se înveșmântează cu adevărul spre a înșela pe cei neîntemeiați pe piatra cea tare, și broșurile de „evanghelizare” abundă în răstălmăciri și confuzii copilărești. Iată, spre pildă, o altă dovadă a picioarelor de lut pe care se sprijină vestitorii de ocazie:

MINCIUNA:10. Dar nu este duminica ziua Domnuliui? „Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă..." (Isaia 58,13). „Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului" (Matei 12,8). Răspuns: Biblia vorbeşte despre „ziua Domnului” în Apocalipsa 1,10, aşadar Domnul are cu adevărat o zi specială. Dar nici un verset din Biblie nu declară că duminica este ziua Domnului. În schimb, se identifică în mod clar Sabatul ca fiind ziua Domnului. Singura zi care a fost binecuvântată de Domnul sau pe care El a sfinţit-o vreodată este Sabatul zilei a şaptea.

ADEVĂRUL: Trecând peste tâlcuirea textului din Vechiul Testament, cartea lui Isaia (vezi articolele anterior, vezi aici [https://parohiaplevna.ro/cateheza/2134-nu-te-lasa-pacalit-vi.html] și aici [https://parohiaplevna.ro/cateheza/2167-nu-te-lasa-pacalit-viii.html] ), se pune întrebarea: Domnul Hristos şi Apostolii au respectat sâmbăta? În ce fel? Se ştie atât numai, că El a făcut o mulţime din minunile Sale sâmbăta, fapt pentru care era ameninţat cu moartea (Ioan 5, 16) . Sâmbăta au fost vindecaţi: *omul cu mâna uscată (Matei 12, 9-14; Marcu 3, 1-6; Luca 6,6-11), *femeia cu duhul neputinţei (gârbovă) (Luca 13, 10-17), *bolnavul de hidropică (Luca 14, 1-6), *omul cu duhul necurat (Marcu 1, 23-25; Luca 4, 31-37), *slăbănogul bolnav de 38 de ani (Ioan 5, 1-18) *orbul din naştere (Ioan 9, 1-18).

Trei din aceste vindecări - a omului cu mâna uscată, a femeii gârbove şi a omului cu duh necurat, au fost făcute nu numai sâmbăta, ci şi în sinagogă. La fiecare minune, mai marii sinagogii erau foarte contrariați și nemulțumiți: Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulţimii: Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea, vindecaţi-vă, dar nu în ziua sâmbetei! (Luca 13, 14) semn că vindecarea era socotită ca o muncă, o încălcare evidentă a sabatului făcută de Iisus. În deşert se argumentează că Mântuitorul a oprit călcarea sâmbetei, căci cum putea să facă aceasta, de vreme ce El Însuşi o călcase, zicând: Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă. Astfel că Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei (Marcu 2, 27-28). De asemenea, vedem că nici Apostolii nu respectau ziua sabatului, căci au smuls şi au mâncat spice de grâu chiar în această zi (Matei 12, 1-3) iar în timpul misiunii mergeau la sinagogă sâmbăta pentru...muncă, nu pentru odihnă, propovăduind neîncetat. Sfânta Evanghelie ne spune clar că iudeii căutau să-L omoare pe Iisus ... tocmai pentru că dezlega odihna și sensul sabatului (Ioan 5, 18), pe care Hristos, ca Domn al Sabatului, l-a desfiinţat. Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, Legea poruncilor şi învăţăturile ei... (Efes. 2, 15), Mântuitorul a făcut un Nou Legământ, întru Sângele Său (Luca 22, 20), şi ne-a dat exemplu cu fapta să nu mai ţinem ziua sabatului (sâmbetei). Iar dacă însuşi Hristos ne-a învăţat pe noi cu cuvântul şi cu fapta acest lucru, putem oare să nu-L ascultăm pe El, noi, cei ce ne-am botezat şi ne-am îmbrăcat în El (Gal. 3, 27)?
0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...