Ce fel de creştere trebuie să dea părinţii copiilor lor? Răspunsul este acesta: părinţii au datoria să dea copiilor o educaţie întemeiată pe dragostea de Dumnezeu, de aproapele, pe respectul faţă de poruncile sfinte, faţă de valorile culturale, dar şi pe dragostea faţă de muncă, pentru că “munca este cea mai scumpă comoară pentru om” (Pilde 12, 27).

A creşte copii numai din punct de vedere trupesc şi lumesc, a-i hrăni, a-i ocroti asta este şi grija animalelor. A-i trimite la şcoală, a le asigura o carieră în viaţă şi un trai fericit pe pământ este preocuparea tuturor, chiar şi a păgânilor, dar a da copiilor o creştere în dragostea de Dumnezeu şi în duh creştinesc şi a-i pregăti pentru viaţa cea veşnică, aceasta-i datoria sfântă a tuturor părinţilor creştini, să facă din copil un “atlet al lui Hristos”. De aceea Sfântul Apostol Pavel, când vorbeşte creştinilor din Efes despre obligaţiile lor, între altele le porunceşte: “Şi voi, părinţilor, creşteţi pe copiii voştri în mustrarea şi învăţătura Domnului” (Efeseni 6, 4).

O astfel de educaţie pornită din familie este temelie a oricărui copil, care duce la mântuirea sufletului. Educaţia creştină din familie este garanţia formării caracterelor tari şi cinstite. Seminţele credinţei în Dumnezeu şi ale evlaviei, semănate de timpuriu în sufletul copilului, formează rădăcini adânci şi sănătoase, care rămân neschimbate toată viaţa. O creştere rea din casa părintească este izvorul otrăvit care umple pământul de oameni imorali, păcătoşi şi iadul de osândiţi.

Orice copil este o comoară de mare preţ. Salvarea lui este posibilă numai prin asigurarea unei educaţii sănătoase, bazate pe învăţătura Bisericii şi prin ascultarea de Dumnezeu.

(IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților)

Categories: Articole