Sfânta Scriptură ne oferă multe exemple în care Domnul Hristos se numește pe Sine Păstorul și ne învață despre grija Lui pentru oi. Profetul Isaia, 40, 11 spune ca „El va paște turma Sa ca un Păstor și cu brațul Său o va aduna. Pe miei îi va purta la sânul Său și de cele ce alăptează va avea grijă”. Iar în Evanghelia după Ioan 10:11, Hristos spune: „Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oi.” Aceasta arată dragostea și devotamentul lui Hristos față de credincioși, fiind dispus să-Și dea viața pentru ei.

La fel cum un păstor se ocupă de nevoile și protecția oilor sale, Hristos își îngrijește credincioșii, îi călăuzește pe calea cea dreaptă, îi hrănește cu Cuvântul Său și îi ocrotește de primejdii și ispite. În Psalmul 23, regele David exprimă încrederea lui în Dumnezeu ca Păstorul său, spunând: „Domnul este păstorul meu, nimic nu-mi va lipsi.”

De asemenea, în Biserică, preoții și ierarhii sunt chemați să fie păstori ai credincioșilor. Ei au responsabilitatea de a îngriji sufletele credincioșilor, de a-i învăța și de a-i îndruma pe calea mântuirii. Preoții sunt în slujba lui Hristos Păstorul și se străduiesc să fie modele de sfințenie și iubire pentru credincioși. Este important să ne amintim că, în cele din urmă, Hristos este Păstorul suprem și că niciun păstor pământesc nu este perfect. Înțelepciunea și îndrumarea noastră ultimă trebuie să vină de la Hristos și de la învățătura Bisericii. În timp ce preoții și ierarhii au un rol important în ghidarea credincioșilor, prin rugăciune, participarea la slujbele bisericii și trăirea virtuților creștine, putem să fim în comuniune cu Păstorul cel Bun și să ne împlinim chemarea noastră de a fi oaie ale turmei Sale.

Categories: Articole