Andrei, după ce a rămas cu Iisus și a învățat multe, nu a voit să țină această comoară doar pentru sine, ci a alergat în grabă la fratele său ca să-i împărtășească ceea ce primise. Consideră cu atenție ceea ce i-a spus fra­telui său: L-am găsit pe Mesia, care, tradus, înseamnă Hristos (In 1,41). Vezi în ce mod face cunoscut ceea ce învățase în scurt timp? Pe de o parte, el face cunos­cută autoritatea Învățătorului care îi convinsese pe uce­nici și, pe de altă parte, interesul și entuziasmul pe care aceștia l-au avut încă de la început față de învățătura lui. Cuvântul său provine dintr-un suflet care dorește cu nerăbdare venirea lui Mesia, care așteaptă venirea Lui din cer, care este cuprins de bucurie când Îl vede sosind și care se grăbește să împărtășească și altora această veste bună. Faptul că l-a făcut îndată părtaș pe fratele său la ceea ce aflase ne arată cât de mult îl iubea, cât de mult era legat de cei dragi și cât de sinceră era grija sa de a le întinde o mână în drumul lor spiritual.
Notează, de asemenea, că și Petru are încă de la început un suflet docil și ascultător, căci aleargă fără întârziere. L-a adus la Iisus (In 1,42), spune evanghelistul.
Însă nimeni să nu condamne ușurința cu care acesta a primit cuvântul fratelui său, fără să-l cerceteze pe îndelete. E posibil ca el să-i fi povestit fratelui mai pe larg și mai detaliat. Însă evangheliștii relatează pe scurt multe fapte, fiind preocupați de concizia lor. Pe de altă parte, nu se spune că Petru a crezut îndată, ci că l-a adus la Iisus; i l-a încredințat ca să fie instruit de El în toate. De fapt, acolo mai era un discipol care lua și el parte la această instruire.
Dacă Ioan Botezătorul, atunci când a spus: Iată-L pe Mielul lui Dumnezeu și El este cel care botează în Duh (In 1,29.33), l-a lăsat pe Hristos să ofere o învă­țătură mai clară despre El, cu atât mai mult a trebuit să facă acest lucru Andrei, care nu se considera capabil să le explice pe toate. L-a condus pe fratele său la însuși izvorul luminii cu atâta grabă și bucurie, ca să nu aștepte câtuși de puțin. (Sf Ioan Gură de Aur)

Categories: Articole