Văzând Biserica lui Hristos cu ochii cei înţelegători pe diamantul cel suferitor, împodobit cu cununa răbdării, prăznuieşte cu veselie cântând: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.

Nici limba înţelepţilor, nici cugetul omenesc nu va putea să ajungă laudele tale, pentru că, limba cea nezidită a zis că eşti cinstitor de Dumnezeu, fără de prihană şi adevărat. Pentru aceea împreună cu tine, dintr-un glas strigăm: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.

Gândind vrăjmaşul pentru cel drept că este îngrădit cu bogăţie, l-a cerut ca prin luptă să-l surpe şi, luptându-se în silă cu dânsul gol, s-a surpat. Căci prin răbdare striga: Să cântăm Dumnezeului nostru că S-a preaslăvit.

Lipsindu-te de iubiţii tăi fii şi de averea ta, ai rămas cu cugetul neînduplecat cântând: Bine este cuvântat numele Domnului meu.

Bogăţia şi sărăcia le-ai făcut materie virtuţii, căci prin mijlocirea amândurora arzându-te, ca aurul de şapte ori, te-ai arătat prea lămurit.

Cu graiul femeii a năvălit la tine începătorul înşelăciunii şarpele, ca la cel dintâi zidit, dar nu s-a folosit la vicleşugul lui, acela ce s-a lăudat peste măsură.

Prea destulă pildă şi stâlp însufleţit, şi chip al virtuţii, ni s-a arătat nouă înţeleptul şi fără prihană Iov; căruia fă-ne râvnitori pe noi care strigăm ţie: Slavă puterii Tale, Doamne.

Împlinitorul bunătăţilor loc de nevoinţe a pus ţie pătimitorule, descoperind deodată la toţi strălucirea virtuţilor tale, care strigai: Neprihănite Iov prea fericite.

Dătătorul de nevoinţe, Care este tămăduitor greşelii lui Adam, tămăduia şi răbdarea şi tăria sufletului tău celui fără de răutate, când erai în gunoi, Iov preafericite.

Luminându-te cu adevărat cu faptele cele bune, din zavistia vrăjmaşului celui începător de rele, te-ai lipsit de toată averea, dând slavă Ziditorului tău, preafericite Iov.

Mângâietorii întâmplărilor tale celor rele, adăugând odinioară rănilor şi durerilor tale, ţi-au împletit ţie mai multe cununi, mărite Iov.

La întâmplările tale cele rele, vitejeşte te-ai arătat nebiruit, şi întru bunătăţile tale nu te-ai înduplecat la trufia cea fără rânduială, mărite Iov.

Zidindu-ţi cetăţuia sufletului tău nerăzvrătită, vitejeşte ai suferit viforul cel cumplit al vrăjmaşului, mărite Iov.

Ce minunează auzirea îndulcindu-se de cuvintele tale, căci te-ai arătat gură plină de taina Celui ce te-a făcut, şi te-a învăţat pe tine cu dumnezeiescul Duh.

Ca să vindeci durerea inimii celei întristate, vărsai din ochii tăi lacrimi de milostivire, părtinind pe săraci şi pe văduve, mărite Iov.

Viaţa ta a fost cu evlavie şi iubitoare de Dumnezeu; pentru aceea şi moartea ta s-a arătat ţie odihnă, şi te-ai mutat către veselia cea fără de sfârşit, fericite Iov.

Ca un adevărat şi drept, de Dumnezeu cinstitor şi fără prihană, şi sfinţit arătându-te preamărite, sluga lui Dumnezeu cea adevărată, ai luminat lumea cu răbdarea ta, prearăbdătorule şi preaviteazule; pentru aceasta toţi, de Dumnezeu înţelepţite Iov, lăudăm pomenirea ta.

Fiind neînvăţat de cuvintele legilor, dar făcând împlinirea proorocilor şi a legii, fericite Iov, prin dragoste ai plăcut lui Dumnezeu, cântând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Nestrângând comoară pe pământ, ci având nădejde în ceruri, ai lepădat la pământ aurul, cu bucurie lui Dumnezeu strigând: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Lovindu-te cu rană cumplită, şi de avere despoindu-te vrăjmaşul drepţilor, nu a plecat tăria sufletului tău a nu striga: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Foarte te-ai mărit, fericite Iov, arătându-te neplecat la uneltirile şi năpădirile satanei. Drept aceea ţi s-a arătat Domnul vindecând rănile tale, şi dăruindu-ţi avere îndoită.

Toată ceata celor ce prăznuiesc cântând împreună cu dumnezeiescul Iov, prăznuieşte întru înălţime. Pentru aceea strigăm: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Dătătorul de nevoinţe ţi-a îndoit ţie cununile pe pământ şi în cer, cugetătorule de Dumnezeu, mărite Iov. Pentru aceea strigi: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Puroaiele trupului tău fericite, izvorăsc tămăduiri sufletelor şi trupurilor celor ce cântă: Preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Suferind vitejeşte rănile cele înfricoşătoare, ai primit după lovire, de la dătătorul de nevoinţe, darurile biruinţei, avere îndoită pe pământ şi moştenirea cerului, fericite Iov.

Iov cu strălucirea răbdării după vrednicie s-a încununat; iar tu te jeleşti şi eşti posomorât satano, nesuferind cununa dreptului; căci în deşert nădăjduindu-te, te-ai ruşinat. Care tuturor celor drepţi singur tu eşti prea vrăjmaş.

Văzând Iov slava Ta cea nevăzută, pe cât se poate omului a o vedea, cuprinzându-se de frică şi de buna cucerire a strigat foarte îngrozit: Cenuşă sunt şi pământ, iar Tu Domn. Pentru aceea toţi Te mărim.

După vrednicie te-a primit pe tine cartea vieţii şi jitniţele cele cereşti, ca pe nişte grâu copt adunat şi plin de zile dintru ale Duhului, fericite Iov, sluga Domnului. Pentru aceea toţi te fericim. (Canonul de rugăciune către Sfântul și Dreptul Iov)

Categories: Articole