Mai de mult era obiceiul ca la Vecernia de dinaintea slujbei să se umple bisericile de fum de tămâie, întru slava lui Dumnezeu şi în chipul dumnezeieştii slave a lui Dumnezeu, care a umplut oarecând cortul, încât Moise şi Aaron n-au putut intra până ce nu s-a ridicat slava aceea. Asemenea şi Templul lui Solomon, când s-a umplut de slavă, de n-au putut sta preoţii să slujească înaintea Domnului până ce nu s-a făcut nevăzut norul acela.

Iar la Utrenie, aşijderea, biserica se umplea mai înainte de fum de tămâie. Iar acum nu se mai face aceasta, decât numai la Liturghie, şi numai diaconul sau preotul după Proscomidie, spre închipuirea acelei slave, tămâiază jertfelnicul în tăcere, sau şi întreaga biserică. Aceasta se face şi în mănăstiri înaintea Vecerniei mari (cu priveghere), însemnând preotul dumnezeiasca slavă şi darul cel dat prin îngeri şi că lăcaşul Domnului este plin de slavă”(Sf Simeon Noul Teolog). 

Categories: Articole