Născătoare de Dumnezeu, pururi Fecioară, sfintei şi dumnezeieştii tale icoane cu dragoste şi cu credinţă închinându-ne, o sărutăm, mulţumind. Căci printr-însa dăruieşti celor credincioşi cu adevărat tămăduiri sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta, grăim către tine: Slavă fecioriei tale, slavă milostivirii tale, slavă purtării tale de grijă, ceea ce eşti una binecuvântată.
Maica lui Dumnezeu, dacă îmi este de folos să mai trăiesc, însănătoşeşte-mă, iar dacă nu, fie voia ta”, s-a rugat părintele Inochentie şi, întorcându-se cu bucurie la chilia sa, după un ceas a trecut la cele veşnice. Şi noi, învăţându-ne de la el să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu şi în puterea rugăciunilor tale, îţi zicem cu umilinţă:
Bucură-te, că schimnicului i-ai ascultat cererile;
Bucură-te, că degrabă i-au încetat suferinţele;
Bucură-te, că plin de bucurie Sfintele Taine a primit;
Bucură-te, că având sufletul împăcat s-a săvârşit;
Bucură-te, că voia noastră să o lepădăm ne-ai învăţat;
Bucură-te, că evlavioşii tăi robi au sfârşit binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine de moartea năprasnică suntem feriţi;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit părinţii întru Domnul adormiţi;
Bucură-te, că dascăl al cugetării la moarte pe tine te dobândim;
Bucură-te, că, pregătindu-ne de moarte, în Domnul Hristos trăim;
Bucură-te, a cărţilor Cuvioşilor Părinţi tainică tâlcuire;
Bucură-te, a treptelor căii împărăteşti propovăduire;
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Când s-a plecat ziua, sosind înserarea, sâmbătă, 10 august 2019, biserica parohială a fost deschisă pentru cântarea imnului Maicii Domnului datorat minunilor arătate prin icoana de la schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte.
Partea învățătorească a fost inspirată de un text al Sf Vasile cel Mare, referitor la roada ostenelilor duhovnicești din timpul postului:
Cum voi fi împreună cu Iov, eu, care n-am primit, cu mulţumire, necazul ce mi s-a întâmplat?
Cum voi fi împreună cu David, eu, care n-am avut ca el, îndelungă răbdare, împotriva vrăjmaşului?
Cum, iarăşi, voi fi cu Daniil, eu, cel ce n-am căutat pe Dumnezeu, cu înfrânarea cea de-a pururea şi cu rugăciunea cea iubitoare de osteneală?
Cum voi fi cu fiecare dintre Sfinţi, eu, cel ce n-am umblat pe urmele lor?
Cine este atât de nesocotit cârmuitor de nevoinţe, ca să încununeze pe cel biruitor, la fel cu acela care nu s-a nevoit nicidecum? Care cârmuitor, la împărţirea dobânzilor cheamă pe cei care nici nu s-au arătat la război, răsplătindu-i ca pe cei ce au biruit? Bun este Dumnezeu, dar este şi drept. Şi El va da celui drept răsplătirea, cea după vrednicie, precum este scris: „Fă bine Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima; iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegi”(Ps.124,5). Este milostiv, dar şi drept judecător. El iubeşte milostenia, dar şi dreapta judecată. Drept aceia, zice: „Mila şi judecata voi cânta Ţie, Doamne.” Ştii doar, a cui este mila. Fericiţi, zice Domnul, cei milostivi, că aceia se vor milui. Vezi, dar, că El, cu socotinţă, primeşte milostenia. Că nu fără dreptate miluieşte şi nici nu judecă fără milostenie. Că nemilostivă este judecata, pentru cel ce n-a făcut milă. Că milostiv şi drept este Domnul. Drept aceea, să nu-L cunoaşteţi pe Domnul numai pe jumătate. Cel ce face să răsară soarele, Acela osândeşte şi la pierderea vederii. Cel ce dă ploaie, Acela plouă şi cu foc. Acelea, de mai înainte sunt semnele bunătăţii, acestea, semnele dreptăţii. Pentru acelea, să-L iubim, iar pentru acestea, să ne temem.
Categories: Articole