Menu Home

Aleluia. Ghid de laudă a Domnului

Meditarea vieții noastre prezente trebuie să se desfă­șoare în lauda Domnului, pentru că fericirea veșnică a vieții noastre viitoare va consta în lauda lui Dumnezeu; nimeni nu va fi apt pentru viața viitoare dacă acum nu se va pregăti. De aceea, să-L lăudăm acum pe Dumnezeu, dar să înălțăm spre El și rugăciunea noastră. Lauda noas­tră conține bucurie, rugăciunea noastră conține geamăt. Într-adevăr, ne-a fost promis ceea ce acum nu posedăm; deoarece spune adevărul cel care a pro­mis, noi ne bucurăm în speranță, chiar dacă, neavând încă ceea ce dorim, dorința noastră apare ca un geamăt. Este rodnic pentru noi să perseverăm în dorință până când va sosi ceea ce ne-a fost promis, și astfel, să treacă geamătul și să fie înlocuit numai de laudă.
Istoria destinului nostru are două faze: una care trece acum în mijlocul ispitelor și al necazurilor vieții aces­teia, cealaltă care va fi în siguranță și în bucurie veș­nică. Pentru acest motiv a fost instituită pentru noi și celebrarea celor două timpuri, adică cel dinainte de Paște și cel de după Paște. Timpul care precedă Paștele prefigurează necazul în care ne găsim; în schimb, cel care urmează după Paște reprezintă fericirea de care ne vom bucura. Ceea ce celebrăm înainte de Paște este și ceea ce facem. Ceea ce celebrăm după Paște indică ceea ce încă nu posedăm. Pentru aceasta petrecem primul timp în posturi și rugăciuni. Celălalt timp însă, după sfârșitul posturilor, îl celebrăm în laudă. Iată de ce cântăm: Aleluia!Într-adevăr, Hristos, capul nostru, este prefigurat și manifestat și într-un timp, și în celălalt. Pătimirea Dom­nului ne prezintă viața actuală cu aspectul său de trudă, de necaz și cu perspectiva sigură a morții. În schimb, învi­erea și glorificarea Domnului sunt vestire a vieții care ne va fi dăruită.
Pentru aceasta, fraților, vă îndemnăm să-l lăudați pe Dumnezeu; acest lucru noi toți ni-l spunem nouă înșine atunci când proclamăm: Aleluia! Lăudați-l pe Domnul, îi spui tu altuia. Și celălalt îți răspunde același lucru. Angajați-vă toți să-L lăudați cu toată ființa voastră: adică nu numai limba voastră și glasul vostru să-L laude pe Dumnezeu, ci și conștiința voastră, viața voastră, faptele voastre.
Noi îl lăudăm pe Domnul în biserică, atunci când ne adunăm. În momentul în care fiecare se întoarce la ocu­pațiile proprii, aproape că încetează să-L laude pe Dum­nezeu. Însă nu trebuie să încetăm să trăim bine și să-L lăudăm întotdeauna pe Dumnezeu. Fii atent că neglijezi să-L lauzi pe Dumnezeu atunci când te îndepărtezi de dreptate și de ceea ce îi place Lui. Într-adevăr, dacă nu te îndepărtezi niciodată de viața onestă, limba ta tace, dar viața ta strigă și urechea lui Dumnezeu este aproape de inima ta. Urechile noastre aud glasurile noastre, ure­chile lui Dumnezeu se deschid la gândurile noastre. (Ferocitul Augustin)

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut