Ţie îți poruncesc, Adame: Trezeşte-te, tu, care dormi! Într-adevăr, Eu nu te-am creat pentru ca să rămâi prizonier în iad. Învie din morți! Eu sunt viaţa celor morți. Învie, lucrare a mâinilor Mele! Învie, chip făcut după chipul Meu! Învie, să ieşim de aici! 

 Eu, Dumnezeul tău, pentru tine M-am făcut Fiul tău. Eu, Domnul, pentru tine am îmbrăcat natura de slujitor. Eu, care stau deasupra cerurilor, pentru tine am venit pe pământ şi sub pământ. Pentru tine, omule, am devenit om asemenea omului, dar apoi am devenit liber între cei morţi. Pentru tine, care ai ieşit din grădina raiului pământesc, am fost trădat într-o grădină şi dat în mâinile iudeilor, şi într-o grădină am fost pus pe cruce. 

Priveşte pe faţa Mea scuipăturile pe care Eu le-am primit pentru tine, pentru a te putea aduce înapoi la acel prim suflu vital.

Priveşte pe obrajii Mei palmele, suportate pentru a reface frumuseţea ta pierdută, după chipul Meu. 

Priveşte pe spinarea Mea biciuirea suferită pentru a elibera umerii tăi de povara păcatelor tale.

Priveşte mâinile Mele pironite pe lemn pentru tine, care odinioară ţi-ai întins în mod greşit mâine spre pom.

Am murit pe cruce şi sulița a pătruns în coasta Mea pentru tine, care ai adormit în rai și ai făcut să iasă Eva din coasta ta.

Coasta Mea a vindecat durerea coastei tale.

Somnul Meu te va elibera de somnul iadului.

Suliţa mea a blocat sulița care era îndreptată împotriva ta. 

Ridică-te, să mergem de aici. (O veche omilie la Sâmbăta mare)

Categories: Articole