Nu există om care poate spune că în viața lui nu a avut o suferință, fie ea fizică sau spirituală. Deși atât de prezentă în viața oamenilor – sau poate chiar din acest motiv – suferința nu se bucură de prea multă atenție, nefiind pe deplin înțeleasă. Abia când omul ajunge să simtă durerea şi amărăciunea suferinței, conștientizează într-o oarecare măsură existenta ei. Dar, cu toate acestea, nu se (mai) raportează corect la ea, nu (mai) înțelege sensul și rostul acesteia, ceea ce face ca suferința să rămână o taină pe care numai Dumnezeu o descoperă celor pe care îi cercetează în acest mod: „Ferice de omul pe care-l mustră Domnul! Nu nesocoti mustrarea celui Atotputernic. El face rană și tot El o leagă și o tămăduiește” (Iov, V, 17-18).

Mai înainte de a fi o stare negativă, suferința trebuie înțeleasă ca un instrument pedagogic pe care Dumnezeu îl folosește întotdeauna pentru binele nostru, pentru izbăvirea din păcatele ce ne împresoară. Oricât ar fi de grea și de chinuitoare, ea este un semn al cercetării, al prezentei lui Dumnezeu și al atenționării fată de om, izvorâtă fiind tot din iubirea Lui față de întreaga creație. Percepută astfel, ea devine cu adevărat izbăvitoare și vindecătoare pentru sufletul omului, fiind cu mult mai ușor de suportat. (Pr. prof. dr. Ioan Teșu)

Încercând prin rugăciune să se ușureze suferințele iar prin cateheză să se lămurească tâlcul durerii în viața creștinului, vineri, 8 decembrie 2023, în parohia misionară Zimbru și în parohia Făurei s-a slujit Taina Sfântului Maslu la care a participat și preotul de la parohia Plevna.

Categories: Articole