În duminica a XXVIII-a după Rusalii, Ortodoxia face pomenirea strămoșilor Domnului Iisus Hristos.

Veniţi iubitorilor de prăznuire, să lăudăm cu psalmi adunarea Strămoşilor; pe Adam strămoşul, pe Enoh, pe Noe, pe Melchisedec, pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov; și după lege pe Moise şi pe Aaron, pe Isus al lui Navi, pe Samuil şi pe David; cu care împreună pe Isaia, pe Ieremia, pe Iezechiil şi pe Daniil, și pe cei doisprezece. Cu aceştia pe Ilie, pe Elisei, şi pe toţi; pe Zaharia şi pe Botezătorul, şi pe cei ce au propovăduit pe Hristos, viaţa şi învierea neamului nostru.

Și înțelepții și oamenii de rând cunosc viața fericitului Avraam din cartea Facerii scrisă de dumnezeiescul Moise, că citim această carte în auzul tuturor în zilele postului. Știm că Avraam era de loc din țara haldeilor și că era păgân (căci haldeii erau un popor păgân). Mai știm că tatăl lui Avraam era închinător la idoli. Dar faptul că se trăgea dintr-un astfel de neam nu i-a fost piedică pentru cunoașterea lui Dumnezeu, Care l-a povățuit pe Avraam la cunoașterea Adevăratului Dumnezeu. Dându-și seama că nici una din făpturi nu este Dumnezeu și uitându-se la buna rânduială ce domnește în lume, a cunoscut din cele văzute pe Cel nevăzut și s-a închinat lui Dumnezeu, Stăpânitorul și Ocârmuitorul tuturor lucrurilor, Cel ce a pus în lume rânduiala și buna întocmeală ce se vede. Din pricina aceasta a și stat Dumnezeu de vorbă cu el și i-a poruncit să părăsească țara și casa. Avraam a făcut așa fără să se îndoiască în credință. Iar ca răsplată a ascultării a primit la adânci bătrâneți pe Isaac și făgăduința de a fi tată a multor neamuri. Că din el s-a născut Iacob și din Iacob dobândește pe Iuda (din care S-a născut Hristos) și pe ceilalți moștenitori.
Purtătorii de Dumnezeu părinții noștri și învățători l-au socotit vrednic de pomenire pe Avraam, pentru că este strămoșul lui Hristos. Și au rânduit părinții ca pomenirea lui să o facem aproape de nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos și nu la o depărtare mare de zile de acest praznic. Iar așezarea și rânduiala aceasta n-au făcut-o la întâmplare și după capul lor, ci cu insuflarea Duhului Sfânt. Pentru că preabunul și iubitorul de oameni Mântuitorul nostru, din pricina iubirii Sale de oameni, a învrednicit pe Avraam și pe cel din el să fie străbunii lui Hristos.

Categories: Articole