Menu Home

Întocmirea minunată a anului bisericesc

„Înainte de Înălţarea Sa la cer, Mântuitorul a făgăduit Sfinţilor Săi Apostoli : “Iată, Eu (voi fi) cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului…» (Matei XXVIII, 20). Potrivit acestei făgăduinţe, Biserica a fost preocupată încă de la început să asigure şi să facă simţită prezenţa spirituală, nevăzută, dar reală şi perpetuă, a Mântuitorului, în mijlocul credincioşilor ei, în tot timpul vieţii lor. Cum? Căutând să întreţină mereu vie amintirea vieţii, a învăţăturii şi a faptelor Domnului, precum şi a sfinţilor, în mintea şi viaţa de toate zilele a credincioşilor, prin comemorarea periodică a acelor fapte. Scopul acesta l-a atins Biserica prin diferitele ei orinduieli şi aşezăminte de cult, dar mai ales prin întocmirea minunată a anului bisericesc (liturgic), cu sărbătorile, posturile, pomenirile morţilor şi diferitele momente din cursul anului, importante din punct de vedere religios. 

Ideea şi intenţiunea aceasta străbate toate subdiviziunile naturale şi artificiale ale timpului, în cadrul cărora se scurge viaţa oamenilor: ziua, săptămîna, lună şi anul. Prin sărbătorile, posturile, diferitele pomeniri şi slujbele bisericeşti, care se succed şi revin într-o anumită ordine in fiecare zi şi în fiecare an, noi nu numai că reîmprospătăm în minte sau comemorăm, ci şi retrăim, oarecum, periodic, momentele importante din viaţa şi activitatea Mântuitorului, precum şi din întreaga istorie sfîntă a mântuirii, cu persoanele şi evenimentele ei mai de seamă, dinainte de venirea Domnului şi de după înălţarea Lui la cer. 

Totodată, prin intocmirea calendarului ei în cursul fiecărui an liturgic, Biserica ţinteşte să sfiinţească, prin rugăciune continuă toate subdiviziunile calendaristice ale timpului: ziua, cu diferitele ei impărţiri (seara, dimineaţa, ceasurile etc.), săptămâna, luna și anul, iar prin acestea viaţa noastră întreagă, în împrejurările şi momentele ei cele mai importante”. (Părintele Ene Braniște)

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut