Cinstirea  celor  răposaţi  se  arată  nu  numai  prin  rugăciunile  sau  slujbele  şi  milosteniile  ce le  facem  pentru  ei,  ci  şi  prin  purtarea  de  grijă  a  mormintelor  lor.  Se  cade  să  ne  aducem aminte  de  mormintele  răposaţilor  noştri,  veghind  întâi  de  toate  ca  de  la  căpătâiul  lor  să  nu lipsească  niciodată  Sfânta  Cruce.  Să  le  îngrijim  şi  să  le  împodobim,   semănând pe  ele  sau  împrejurul  lor  iarbă  şi  flori.  Să  le  cercetăm  cât  mai  des,  iar  în  zilele  de  sărbătoare, să  aprindem  la  morminte  candele  şi  lumânări  sau  vase  cu  tămâie,  în  cinstea  răposaţilor,  aşa cum  ne  îndeamnă  Sf.  Părinţi  şi  Învăţători  ai  Bisericii,  ca  Sf.  Atanasie  cel  Mare;  şi  Simion  al Tesalonicului.  Numai  aşa  vom  avea  dreptul  să  pretindem  urmaşilor  noştri  ca  şi  ei  să  facă  la fel cu mormintele noastre, după  ce ne vom fi mutat de pe pământ.