Menu Home

SĂ FIU DASCĂL MI-AI MENIT

Ce bun ai fost cu mine, Doamne,Lasându-mă copil mereu,Să pot veni atâtea toamneLa școală, făr să-mi fie greu…Să simt mereu doar bucuriaDe-a mă juca, de a cânta,Cu ei să-mpart copilăria,Poveștile și viața mea…Ce bun ai fost Doamne cu mine,Când să fiu dascăl mi-ai menit!N-ai fi putut s-alegi mai bine!Nu știu de mi s-a cuvenit…Mi-ai dat pe mână lutul bunDin el să modelez iubire,Să văd cum cresc din mugur pur,Oameni, ce vieții dau cinstire!Cât ai fost Doamne, tu, de bun,Că m-ai trimis printre copii,Din râsul lor puteri s-adun,Din plâns să fac mici simfonii.Cu ei să cad, să mă ridic,Să-nvăț din nou să înalț zmeie,Să las realul pentru ludic,Să fiu copil și nu femeie!Mi-ai dăruit ce alții n-au:Copii, care să mă iubească,Și cărora să pot să dau,Din suflet, vorbă părintească!TU, dascăle, ești fericit,Că ești părinte pentru semeni,Doar ție ți-a fost hărăzit,Cu Prometeu să te asemeni!Ce bun ai fost cu mine, Doamne,Lasându-mă copil mereu,Să pot veni atâtea toamneLa școală, făr să-mi fie greu…

La 20 de ani, absolventă a Liceului Pedagogic din Câmpulung, doamna Irina Coriu, și-a început cariera pedagigică în Școala din Plevna, pășind pe urmele venerabililor înaintași, originari din Valea Mare- Pravăț, ce au întemeiat la sfârșitul sec XIX primele sălașuri pastorale în jurul cărora s-a dezvoltat satul nostru, numit inițial Valea Mare, iar apoi căpătând numele Plevna. Locuind câțiva ani, în gazdă, la familii din sat, doamna Irina Coriu nu a uitat acea etapă a vieții sale, când, deși era îndepărtată de familie avea sufletul plin de entuziasm și vocație, păstrând amintiri dragi și ținând legătura dragostei cu cei care i-au fost ca o a doua familie.

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut