Când soarta războiului se decisese am trăit cu tot satul marea agitație a vânatrii de prin lanurile de porumb a nefericiților soldați germani, aflați în retragere. Aceștia, înfrânți, flămânzi și hăituiți erau, spre mirarea noastră, într-o stare deplorabilă. Iată în ce fel ajunseseră acei mândri flăcăi ce-i cunoscusem cu vre-o doi ani mai devreme și care ne impresionaseră cu uniforma elegantă și modul îngrijit de a se purta. Simpatizam cu ei și pentru că atunci, fără să întelegem o boabă din păsăreasca lor nemțească, ne ofereau câteodata, spre marea noastra delectare, ba o ciocolată, ba un pachet de biscuiți. Se auzea ca prinsesera în zona noastra vre-o optzeci de prizonieri pe care într-o zi, rușii, i-au înmpușcat la marginea satului într-o pădurice de pe moșia lui Perlea. (Prof Vasile Constantin- MAO)

Categories: Articole