PROCESUL RELIGIOS (II)

(Matei XXVI, 57-XXVII, 1; Marcu XIV, 53-XV, 1; Luca XXII, 54-71; Ioan XVIII, 13-28)

1)În fața lui Anna

Ioan este singurul evanghelist care consemnează că, înainte de a merge la Caiafa, arhiereul din anul acela, ostașii L-au adus pe Iisus la Anna, socrul acestuia (Iona 18, 13). Acesta avea în apropiere de Muntele Măslinilor o „casă rustică și o fermă unde creștea porumbei, ce erau vânduți oamenilor nevoiași pentru jertfele de la templu”. Anna era capetenia arhiereilor și a saducheilor; el fusese de asemenea mare preot, și este demn de reținut că alți opt mari preoți făcuseră parte din familia sa: fiul său Eleazar (16-17), ginerele Caiafa (18-36), fiii Ionatan (36), Teofil (37), Matias (43), Anna cel Tânăr (62) . Influența lui era foarte mare, lucru ce se vede într-un pamflet din Talmud, compus în timpul lui Irod, ce se referea la două familii preoțești: „Rău îmi este în fața casei lui Boethus: rău îmi este de la ciomegele lor! Rău îmi este în fața casei lui Anna: rău îmi este din cauza denunțurilor lor! …Pentru că ei sunt mari preoți, iar fiii lor sunt trezorieri, iar ginerii lor administratori, iar slugile lor bat poporul cu bețe” Caiafa a îngăduit ca Iisus să treaca întâi pe la Anna, care, nemaifiind mare preot în acel an, nu avea dreptul să instrumenteze un proces. Acțiunea lui Caiafa trebuie apreciată ca un gest de deferență față de cel care, pe lângă poziția ocupată în casta sacerdotală, îi era și socru.

Categories: Articole