„Cine este Acesta care vine din Edom, cu roşeala hainelor Lui din Bosra? (Isaia 63, 1). Cei ce strigă acestea, adică: Cine este Acesta care vine dm Edom?, adica de pe pământ, sunt îngerii şi puterile spirituale, căci se minunează de Domnul Care Seînalţă la ceruri. Şi, văzându-L înroşit de sângele propriu, zic către El, încă neînţelegând taina: Pentru ce ai îmbrăcămintea roşie şi veşmântul Tău este roşu ca al celui ce calcă in teasc? (Isaia 63, 2). Căci ei aseamănă culoarea sângelui cu vinul cel nou din strugurii de curând călcaţi. Şi ce zice către ei Hristos? Întâi, ca să fie cunoscut că este Dumnezeu după fire, spune: Eu grăiesc, zice, dreptatea (Isaia 63, 1), spunând grăiesc, în loc de învăţ. Iar Cel ce învaţă dreptatea trebuie să fie Dătătorul Legii, deci Dumnezeu. Apoi îngerii zic către El, când Hristos le arată urmele cuielor: De unde ai rănile acestea la mâini? (Zaharia 13, 6), iar Domnul le răspunde: *Am fost lovit în casa prietenilor Mei (Zaharia 13, 6). Căci casa iubită era Israel, care a rănit pe Domnul cu cuie şi cu suliţă. Pentru că îndrăznelile ostasilor trebuie, cu dreptate, puse pe seama iudeilor, căci ei L-au adus pe Domnul la moarte. Deci, când a dorit să-i convingă pe Sfinţii îngeri că S-a făcut Om cu adevărat, că a răbdat moartea pentru noi şi a înviat din morţi, Hristos nu S-a folosit numai de cuvinte, ci le-a arătat şi semnele pătimirii. Ce e de mirare în faptul că, voind să elibereze de necredinţă pe fericitul Toma, i-a arătat semnele cuielor, ca să fie văzute de el spre folosul tuturor, pentru ca noi să credem cu adevărat că taina învierii s-a împlinit, nefiind înviat alt trup, ci cel care suferise moartea?” (Sf. CHIRIL AL ALEXANDRIEI, Comentariu la Evanghelia Sfantului Ioan)

Tâlcuire„Dacă Domnul a voit să le arate îngerilor că a mers în iubirea faţă de oameni până la moarte, de ce nu ar fi voit să ne dovedească aceasta şi nouă în veci, arătând lui Toma că păstrează urmele cuielor în trupul înviat? De unde s-ar fi ştiut că trupul înviat era al lui Hristos? Sau am socoti că lui Hristos nu I-a plăcut să-Şi amintească şi să ne amintească faptul că ne-a iubit până a suferi crucea pentru noi. De aceea şi noi ne facem semnul crucii, amintindu-ne de această iubire a Lui, de care nu vrea să uite nici El, lucru pe care nu vor să-l facă grupările neoprotestante, declarând că lui Hristos nu-I place să-Şi amintească şi să I se amintească de crucea suportată pentru noi”(Părintele Stăniloae).

Categories: Articole