NU TE LĂSA PĂCĂLIT! (X)

Ca orice minciună, ce se înveșmântează cu adevărul spre a înșela pe cei neîntemeiați pe piatra cea tare, și broșurile de „evanghelizare”, distribuite de propagandiștii religioși abundă în răstălmăciri și confuzii copilărești. Iată, spre pildă, o altă dovadă a picioarelor de lut pe care se sprijină vestitorii de ocazie:

MINCIUNA

N-ar trebui să păzesc duminica în cinstea Învierii Domnului Hristos?„Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, și pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului" (Romani 6.3-6).* Răspuns: Nu! Tot aşa cum nu trebuie să păzeşti vinerea în cinstea răstignirii Sale. Hristos a instituit serviciul botezului în cinstea morţii, îngropării şi învierii Sale. Biblia nu propune nicăieri păzirea duminicii în onoarea învierii Sale sau pentru oricare f alt motiv. Noi Îl onorăm pe Hristos ascultând de El(Ioan 14,15), nu prin înlocuirea cerinţelor Sale cu cele ale omului.

ADEVĂRULDuminica este ziua Învierii lui Hristos, zi de bucurie, căci Însuşi Domnul a întâmpinat în acea zi pe femeile mironosiţe, zicându-le:Bucuraţi-vă! (Matei 28, 9).Ziua Învierii este ziua în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi din robia păcatului (I Petru 2, 24), aşa cum oarecând Dumnezeu a eliberat pe poporul Său ales din robia Egiptului.Ziua Învierii este ziua sfinţită prin Însuşi scump Sângele Său, este ziua încredinţării că am înviat din moartea păcatului şi că vom înviați din moartea trupească spre viaţa veşnică, dacă vom adormi încredinţă neîndoită în Hristos, căci zice Sfântul Apostol Pavel:Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră,sunteţi încă în păcatele voastre; şi atunci şi cei ce au adormit în Hristos au pierit (I Cor. 15, 17-18). Şi în alt loc: Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră,zadarnică şi credinţa voastră (I Cor. 15, 14).Deci, după mărturia marelui Apostol Pavel, creştinul nuvalorează nimic fără încredinţarea deplină că Hristos a înviat a treia zi din morţi, aşa cum El Însuşi spunea mai înainte.Şi dacă Învierea lui Hristos este atât de însemnată pentru orice creştin,nu se cuvine oare să fie mereu în mintea sa şi să o cinstească,serbând-o îmbrăcat în hainele albe ale curăţiei, strălucitoare ca zăpada, ca şi ale îngerilor care au prăvălit piatra de pe mormânt(Matei 28, 3; Marcu 16, 5; Luca 24, 4; Ioan 20, 11-12)?

Duminica - ziua izbăvirii noastre - se mai numeşte înSfânta Scriptură şi una a sâmbetei sau ziua întâi a săptămânii(Matei 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 1; Ioan 20, 1), a treia zi(Matei 16, 21; 17, 23; Marcu 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca 9, 22;24, 7) sau după opt zile (Ioan 20, 26) sau ziua Domnului (Apoc.1, 10).

În ziua întâi a săptămânii (Duminica)s-a săvârşit la Emaus prima Liturghie după Învierea Domnului, prin «frângerea pâinii» de către Mântuitorul (Luca 24, 30).

În seara zilei celei dintâi a săptămânii (Duminica),Mântuitorul S-a arătat ucenicilor Săi, care erau adunaţi, cu uşile încuiate, de frica iudeilor, zicându-le: Pace vouă (Ioan 20, 19-24). Apoi a suflat asupra lor, dându-le puterea de a lega şi a dezlega păcatele oamenilor.Tot în ziua Duminicii, după opt zile, S-a arătat Mântuitoruliarăşi ucenicilor Săi şi lui Toma, pe care l-a încredinţat despre Învierea Sa (Ioan 20, 26). Şi tot Duminica S-a arătat Mântuitorul în Galileea (Marcu 16, 14).Duminica S-a pogorât Sfântul Duh peste Sfinţii Apostoli(Fapte 2, 1-2).În ziua Duminicii, Sfinţii Apostoli săvârşeau «frângerea pâinii», adică Sfânta Liturghie (Fapte 20, 7-12).În ziua Duminicii se făcea, de către apostoli, strângerea deajutoare pentru sfinţi (I Cor. 16, 1-2), astfel că Duminica,sfinţită prin Învierea Domnului ca zi de slăvire a Sa, devenea şi o sărbătoare a dragostei prin iubirea de fraţi şi ajutorarea lor.

Frângerea pâinii era făcută în cadrul cultului public în biserică (I Cor. 11, 20-22), ceea ce înseamnă că Apostolii nu mai săvârşeau cultul sâmbăta, ci Duminica. La aşezarea Sfintei Împărtăşanii, Mântuitorul a zis: Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea (Luca 22, 19; I Cor. 11, 24, 26). Fiind deci vorba de o comemorare care se făcea de către apostoli Duminica, se adevereşte o dată mai mult că Duminica, şi nu sâmbăta, este ziua comemorării Domnului.

[//files.lacasuriortodoxe.ro/data/subdomenii/parohia-plevna/01-09-42-54.105573%20201802010850441000.jpg]
0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...