Prin botez, fiecare creştin devine „laic”, adică aparţine în manieră definitivă „poporului (laos) al lui Dumnezeu”. El este invitat să participe la „liturghia” sa, un cuvânt care înseamnă, de altfel, etimologic, „lucrarea poporului”.

Mai precis, poporul de creştini este un popor de profeţi, preoţi şi împărați:

Profeţi, pentru că trebuie să vestim Evanghelia în inima lumii prin dubla mărturie a vieţii şi a cuvintelor noastre.Preoţi, pentru că trebuie să facem din toată existenţa noastră o veşnică ofrandă pentru gloria Tatălui. Împărați, pentru că trebuie să exersăm o putere împărătească asupra trupului nostru, a structurilor lumii şi a planetei înseşi. Mai mult, trebuie să-i permitem Domnului Hristos să-şi extindă împărăţia în lume, o împărăţie a dreptăţii, a iubirii şi a păcii. Această administrare a realităţilor temporale este, de altfel, lucrarea specifică a laicului. (P. Descouvemont)

Categories: Articole