Menu Home

Sonetul XLIV

Tu, ulciorule de lut,

Am avut aceeaşi soarte

Amândoi dintru-nceput

Eu din tine m-am născut

Şi de-a pururi după moarte

Iar vom fi acelaşi lut!

Astăzi plâng şi te sărut,

Că-mi eşti singurul meu bine

Şi eşti lut şi tu ca mine.

Din etern am fost un lut,

Dar o soartă-ntâmplătoare

Te-a făcut ulcior pe tine:

Om pe mine m-a făcut;

Ah, întors era mai bine!

George Coșbuc

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut