Când ai mers pe muntele Măslinilor, Hristoase, spre a împlini...

Când ai mers pe muntele Măslinilor, Hristoase, spre a împlini bunăvoința Tatălui, îngerii cei din ceruri s-au spăimântat şi cei de sub pământ s-au cutremurat; Ucenicii au stat de față cu bucurie şi cu cutremur, când ai grăit lor; iar norul ca un tron pregătit astepta în față; şi cerul deschizându-şi porțile, frumusețea îşi arăta; şi pământul îşi descoperea ascunzătorile, ca să facă cunoscută pogorârea lui Adam şi cea din nou a lui suire. Dar picioarele Tale se înălțau ca şi cum ar fi fost ridicate de o mână, iar gura mult binecuvânta, precum se auzea; norul Te ridica şi cerul Te-a primit înlăuntru. Acest mare şi minunat lucru L-ai făcut Doamne spre mântuirea sufletelor noastre“. ( Litie, stihira 4)
0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...