În Ajunul Nașterii Domnului, credincioșii care au postit, s-au rugat mai intens, atât acasă cât și la biserică în timpul programului zilnic de rugăciune din timpul postului, și au făcut fapte de milostenie, cu prilejul colectei inițiate de Sfântul Sinod pentru ajutorarea parohienilor mai săraci, au venit cu pocăință în fața preotului duhovnic pentru Taina Spovedaniei, așa încât având dezlegarea păcatelor să participe deplin la Cina Euharistică de la Liturghia din ziua Nașterii Domnului.

Spovedania este o practică importantă în viața creștinului, deoarece îi oferă acestuia posibilitatea de a se curăți de păcate și de a se apropia de Dumnezeu. Prin spovedanie, credinciosul își recunoaște greșelile și își cere iertare, exprimându-și dorința de a se schimba și de a trăi o viață mai bună.

Spovedania se poate face în orice moment, dar este recomandat să se facă periodic în timpul posturilor. Înainte de a se spovedi, credinciosul trebuie să se pregătească prin rugăciune și prin o cercetare de conștiință, în care să își amintească toate păcatele pe care le-a săvârșit.

În timpul spovedaniei, credinciosul se roagă în fața preotului și îi mărturisește acestuia, cu căință, toate păcatele pe care le-a săvârșit. Preotul ascultă cu atenție mărturisirea și, după ce se asigură că credinciosul este sincer, îi dă dezlegarea păcatelor.

Dezlegarea păcatelor este o slujire pe care Dumnezeu a dat-o preoților. Prin dezlegarea păcatelor, rostită de preot, Dumnezeu este Cel ce iartă credinciosului toate păcatele pe care le-a mărturisit, iar acesta este considerat ca și cum nu le-ar fi săvârșit niciodată.

Categories: Articole