Menu Home

Avem Mântuitor. De ce participăm la propria mântuire?

În acord cu Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiție demnitatea arhierească a Domnului nu s-a încheiat pe pământ, ci se continuă în cer, unde Mântuitorul lumii mijloceşte încontinuu pentru noi la Tatăl Său ceresc (Evr 3, 25).

Că oferirea lui Hristos în cer e jertfă reală nu trebuie să ne îndoim.

Noi credem că jertfa din cer provine din aceea că, prin jertfa Sa pe Cruce, Domnul a asumat cea mai mare demnitate de răscumpărător al neamului omenesc; și așa cum această demnitate e pururea strâns și fiinţial legată de persoana Dumnezeului-om lisus Hristos, tot aşa e şi prețul răscumpărării aduse de El, adică jertfa crucii. Prin urmare, Domnul se găseşte în cer în stare de jertfă şi aşa mijloceşte la Dumnezeu mântuirea oamenilor pentru fiecare în parte. Dar așa cum aici mijlocirea Lui este numai una pasivă, nu activă, tot așa și jertfa Lui. De altfel dacă jertfa din cer a Mântuitorului, ca și mijlocirea Lui, ar fi active, ar trebui să aducă mântuire fiecărui om fără nici cea mai mică osteneală din partea acestuia. Acest lucru însă este cu totul contrar învățăturii Bisericii. Aşa stând lucrurile, rămâne sigur că jertfa din cer a Mântuitorului este jertfă adevărată, dar o jertfă pasivă. Şi ca această jertfă să fie activă e nevoie de contribuția noastră personală. Într-adevăr, numai atunci când jertfa lui Hristos devine, prin împărtășire, propria noastră jertfă, ea se transformă din pasivă în activă, mijlocind la Dumnezeul ceresc pentru mântuirea noastră. Pentru că prin participarea la jertfa lui Hristos nu numai că jertfa Lui devine propria noastră jertfă, în stare să șteargă păcatele, dar și jertfa noastră duhovnicească personală se uneşte cu jertfa lui Hristos, împreună cu care e oferită în mod real lui Dumnezeu la jertfelnicul/altarul cerului, aşa încât opera de răscumpărare, adică mântuirea noastră, nu este dobândită în chip necesar şi magic, cum îşi închipuie mulți, ci din contră, e rezultatul, pe de o parte, al bunătăţii lui Dumnezeu, iar, pe de altă parte, al conlucrării personale a omului. De aici şi necesitatea să-l aducem întotdeauna lui Dumnezeu astfel de jertfe care să poată fi oferite pe jertfelnicul/altarul cerului. (Olimp Căciulă)

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut