Enchiridion patristicum. Nașterea Domnului (VI)

 Unul este Dumnezeu care le-a creat și le-a orânduit pe toate prin Cuvânt și Înțelepciune. Și acesta este Cuvântul Sãu, Domnul nostru Iisus Hristos, care, în timpurile de pe urmã, S-a fãcut om printre oameni, pentru a uni sfârșitul cu începutul, adicã pe om cu Dumnezeu. Iatã de ce profeții, primind de la același Cuvânt harisma profeției, au predicat venirea Sa dupã trup, prin care s-a realizat unirea și comuniunea dintre Dumnezeu și om, dupã cum i-a plãcut Tatãlui. Încã de la început, Cuvântul lui Dumnezeu a vestit cã Dumnezeu va fi vãzut de oameni, cã va trãi și va vorbi cu ei pe pãmânt, cã se va apropia de lucrarea Sa pentru a o mântui, cã se va lãsa atins de ea ca  sã ne elibereze de mâna tuturor acelora care ne urãsc (Lc 1,71), adicã de orice spirit al încãlcãrii, și ca  sã-I slujim fãrã teamã, în sfințenie și dreptate înaintea Lui în toate zilele noastre (Lc 1,74-75), pentru ca, unit cu Duhul lui Dumnezeu, omul sã intre în slava Tatãlui. Profeții au vestit deci cã Dumnezeu va fi vãzut de oameni, așa cum a spus și Domnul:  Fericiți cei cu inima curatã, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu (Mt 5,8). Desigur, dupã mãreția și slava Sa inefabilã,  nimeni nu poate sã-L vadã pe Dumnezeu și sã rãmânã în viațã (Ex  33,20), cãci Tatãl nu poate fi cuprins; însã, dupã iubirea, bunãtatea și puterea Sa, El le oferã celor care Îl iubesc privilegiul de a-L vedea pe Dumnezeu, și aceasta este ceea ce prevesteau profeții, pentru cã  ceea ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu (Lc 18,27). Astfel, cu propriile sale forțe, omul nu-L va vedea pe Dumnezeu, însã El, dacã vrea, va fi vãzut de oamenii pe care El îi vrea, când vrea și cum vrea, cãci Dumnezeu le poate face pe toate: a fost vãzut odinioarã prin Duhul conform modului profetic, a fost vãzut apoi prin Fiul conform modului înfierii și va fi vãzut în împãrãția cerurilor conform modului paternitãții, cãci Duhul pregãtește dinainte omul pentru Fiul lui Dumnezeu, Fiul îl conduce la Tatãl și Tatãl îi dã incoruptibilitatea în viața veșnicã, ce rezultã pentru fiecare din vederea lui Dumnezeu. Cãci, așa cum cei care vãd lumina sunt în luminã și participã la strãlucirea ei, la fel, cei care îl vãd pe Dumnezeu sunt în Dumnezeu și participã la strãlucirea Sa. Strãlucirea lui Dumnezeu dã viațã: cei care îl vãd pe Dumnezeu primesc, așadar, viața Sa. (Sf Irineu)

0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...