Enchiridion patristicum. Rusaliile (III)

 Domnul a poruncit să se boteze în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt. De aceea, catehumenul este botezat mărturisind credinţa în Creator, în Unul-Născut și în Dar. 

Unic este Creatorul a toate. Într-adevăr, unul este Dumnezeu Tatăl de la care toate lucrurile își au început. Unic este şi Unul-Născut, Domnul nostru Iisus Hristos, prin care toate lucrurile au fost create, şi unic este Duhul dat tuturor în dar. 

Totul este ordonat conform virtuților și meritelor sale; ună este puterea din care provin toate; una este descendenţa prin care au fost făcute toate; unul este darul speranței perfecte. Nu se va găsi nimic care să lipsească unei perfecțiuni infinite. În Treime, Tată, și Fiu, și Duh Sfânt, totul este perfect: imensitatea în veșnicie, manifestarea în imagine, bucuria în dar. 

Să ascultăm din înseși cuvintele Domnului care este misiunea Duhului față de noi. El spune: Mai am multe să vă spun, dar acum nu le puteți purta (In 16,12). Este mai bine pentru voi ca eu să plec. Dacă mă duc, îl voi trimite la voi pe Mângâietorul ( In 16 7). 

larăși: Eu îl voi ruga pe Tatăl, iar El vă va da un alt Mângăietor, ca să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului (In 14,16.17). El vă va călăuzi în tot adevărul, căci nu va vorbi de la Sine, ci va spune ceea ce va auzi şi vă va vesti lucrurile viitoare. El mă va slăvi pe Mine, pentru că dintr-al Meu va lua (In 16,13-14). 

Alături de atâtea alte promisiuni, sunt acestea destinate să deschidă înțelegerea lucrurilor înalte. În aceste cuvinte sunt formulate atât voinţa donatorului, cât şi natura și chiar modul darului. De vreme ce caracterul nostru limitat nu ne permite să-L înțelegem nici pe Tatăl, nici pe Fiul, darul Duhului Sfânt stabileşte un anumit contact între noi și Dumnezeu, și astfel, luminează credinţa noastră în dificultăți reteritoare la întruparea lui Dumnezeu. 

Așadar, El este primit pentru a cunoaşte. Simţurile ar fi inutile pentru trupul uman dacă ar dispărea condiţiile pentru exercitarea lor. Dacă nu există lumină sau nu este zi, ochii nu folosesc la nimic; urechile, în lipsa cuvintelor sau a sunetului, nu-și pot desfășura funcţia; nările, dacă nu sunt emanaţii mirositoare, nu folosesc la nimic. Aceasta se întâmplă nu pentru că le lipseşte capacitatea naturală, ci pentru că funcţia lor este condiţionată de elemente speciale. În același mod, sufletul omului, dacă nu a obţinut prin credință darul Duhului Sfânt, îi lipsește lumina pentru a-L cunoaște. 

Darul, care este în Hristos, este dat în întregime tuturor. Rămâne peste tot la dispoziția noastră și ne este acordat în măsura în care vom voi să-L primim. Va locui în noi în măsura în care fiecare dintre noi va voi să-L merite. Acest dar rămâne cu noi până la sfârşitul lumii, este mângâierea așteptării noastre, este garanţia speranței viitoare în realizarea darurilor Sale, este lumina minților noastre, strălucirea sufletelor noastre. (Sf Ilarie de Pictavium)

 

 

0%
încărcat
Se încarcă
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat Control
Identificat Control
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...
Identificat...