Părintele Sorin Căldăroiu s-a născut în data de 1 august 1960, în localitatea Băicoi, județul Prahova, părinţii săi – Nicolae şi Maria– fiind buni creştini, apropiaţi de Biserică. Crescut, alături de fratele său, în duhul iubirii lui Dumnezeu și al aproapelui, tânărul Sorin şi-a descoperit de timpuriu vocaţia pentru preoţie şi, prin concurs, a fost admis și a urmat cursurile Seminarului Teologic din Bucureşti, absolvit în anul 1979. Îndeplineşte apoi stagiul militar şi se căsătoreşte cu cea care îi va deveni, prin rânduiala Domnului, soţie devotată, mama a copiilor şi sprijin constant în slujirea preoţească, tânăra Sorina, împreună cu care a fost părtaş darului şi binecuvântării de la Cununie, fiind dăruiți cu 2 băieți.
Ca absolvent a Seminarului Teologic București, primește la 20 februarie 1985 Sfânta Taină a Hirotoniei, săvârșită de către Preasfințitul Părinte Roman Ialomiţeanul, Episcop-vicar patriarhal, primind spre păstorire obştea creştinilor din localitatea Lacul Turcului, județul Prahova.
În anul 1988 poposește în Bărăgan ca păstor duhovnicesc al creștinilor din Făurei și suplinitor al celor din Zimbru (până în anul 2002).
Aici, părintele Sorin a desfăşurat o smerită dar rodnică activitate preoțească, ce acum, la momentul părăsirii vieții în trup, se cuvine a fi evidențiată în mod concis:
• Părintele Sorin a apărat credința și pe credincioșii încredințați, așa încât în cele două sate păstorite nu au avut loc părăsiri ale credinței strămoșești;
• Părintele Sorin a fost foarte apropiat de enoriași, le cunoștea copiii pe nume, le știa greutățile vieții, având întotdeauna o vorbă bună, de îmbărbătare și de încurajare pentru fiecare;
• Părintele Sorin avea o mare dragoste față de copii, îi saluta pe drum, intra în vorbă cu ei, îi mângâia, le oferea uneori bomboane, alteori chiar și bani, apropiindu-i astfel de sine și de slujirea sa. Uneori explica relația cu copiii: „dacă părinții îi sperie pe copiii neastâmpărați amenințându-i cu ceea ce le-ar face popa, este de datoria mea să le arăt copiilor că preotul nu este un bau-bau, ci este o persoană care îi iubește, care îi valorizează, cu care pot interacționa destins, așa încât întâlnirea cu preotul ca slujitor al cultului, la slujbe, să fie un moment de consolidare a apropierii și încrederii nu un moment tensionat de frică”;
• Trebuie menționat că această relație bună cu copiii o avea părintele Sorin nu doar cu enoriașii ci și cu micuții orfani ce erau crescuți și educați de către stat în școala specială și mai apoi în căsuțele de tip familial ce există pe raza parohiei Făurei. Le știa numele tuturor, le dăruia din darurile primite la biserică, îi iubea, îi îmbrățișa, avea chiar, dintre cei mai cuminți, 1-2 astfel de copiii nefericiți în slujirea de copil de altar: aprinzând tămâia, lumânările, ajutând la slujbe;
• Pentru cultul divin, părintele Sorin s-a îngrijit, din timp ca parohia să aibă cântăreț bisericesc, lucru deosebit de important pentru misiunea unui preot;
• Sub aspect gospodăresc, în timpul parohiatului părintelui Sorin, în baza bunelor relații cu autoritățile dar și cu creștinii generoși s-a reușit desfășurarea a două șantiere de pictură la biserica Zimbru (din 1992 și 2002) precum și lucrări ample de renovare efectuate la acoperișul bisericii Făurei, precum și deschiderea unui nou cimitir pentru parohie iar în ultimul timp recuperarea integrală a patrimoniului agricol al parohiei confiscat de către autoritățile comuniste;
• Când exista școală în parohie, părintele Sorin era întotdeauna alături de misiunea învăţătorului, atât ca paroh cât mai cu seamă ca partener de colaborare, în temeiul Protocolului de Parteneriat încheiat între Biserică şi Şcoală, context în care a găzduit în parohie mai multe activități catehetice demonstrative cu copiii;
• A participat, împreună cu foarte mulţi creştini din parohiei, la toate evenimentele duhovniceşti ale Eparhiei Sloboziei şi Călăraşilor, organizând pelerinaje şi participând cu enoriaşii la procesiuni duhovniceşti desfăşurate la Slobozia, Călăraşi, Lehliu Gară cu prilejul aducerii Sfintelor Moaşte sau a Icoanelor făcătoare de Minuni.
• Și-a slujit Biserica și credincioşii cu timp și fără timp, fiind permanent în mijlocul comunității parohiale. A fost apropiat de cei aflați în nevoi atât prin dărnicie personală cât și prin organizare de diferite acțivități filantropice;
• Duhovnic înțelegător și ostenitor în slujba Domnului nostru Iisus Hristos și a aproapelui, a fost iubit și apreciat de către enoriașii păstoriți pentru dragostea și blândețea, disponibilitatea și devotamentul de care a dat întotdeauna dovadă în cele sfinte.
Pentru toate faptele bune, ca cele de mai sus, precum şi pentru altele, ştiute şi neştiute, este potrivită, acum cântarea de rugăciune:
Viețuind întru dreapta credință și înfrumusețat cu fapte bune fiind preotul Tău, Hristoase, jertfitorul și slujitorul dumnezeieștilor Taine, cu dumnezeiasca Ta poruncă, s-a mutat din tulburările cele lumești. Pe acesta, ca pe un preot al Tău, Mântuitorule, primindu-l, odihnește-l; și pe acesta pe care l-ai luat cu porunca Ta, odihnește-l cu drepții pentru mare mila Ta.
Necrolog realizat și citit, la înmormântarea părintelui Sorin Căldaroiu, din îndemnul părintelui protopop Mihail Zotta.
Categories: Articole