Menu Home

Împărăţia lui Dumnezeu a venit până la voi!

Deși locul special şi principal de slujire a preotului este biserica, din acest nucleu de sfinţenie, lucrarea de binecuvântare şi sfinţire trebuie să iradieze în toate colţurile enoriei sale şi preotul să poarte cu bucurie harul şi să-l împărtăşească în tot ţinutul încredinţat spre luminare şi binecuvântare.

Slujba cerută de credincioşi la casele lor, vizitarea enoriaşilor şi cunoaşterea vieţii lor, stabilirea unei apropieti duhovniceşti cu ei este o continuare directă şi necesară a slujirii din biserică. Făcând aceasta cum se cuvine preotul împlineşte cuvântul evanghelic care anunţă că „împărăţia lui Dumnezeu a venit până la voi” (Matei 12, 28). Şi dacă săvârşește lucrarea de luminare şi sfinţire în afara bisericii aşa cum se cuvine, efectul imediat va fi acela de aducere a luminii la altar, fiindcă enoriaşul care a simţit puterea de rugăciune a preotului în casa lui şi a primit bună învăţătură asupra mântuirii, va veni mereu la izvor să-şi astâmpere setea şi dorul pentru viaţa cea nouă ce s-au ivit la întâlnirea cu preotul. Atâţia bolnavi şi păcătoşi vindecaţi trupeşte şi sufleteşte de Hristos, spune Scriptura, „au rămas lângă picioarele lui Iisus” ori „îl rugau să-i lase să rămână pururi cu El” (Lc. VIII, 38).

În cazul slujbelor de binecuvântare a caselor, a ţarinilor, a fântânilor sau a oricărui lucru de folos omului, preotul adapă întreaga făptură cu izvoarele harului divin scoţând firea întreagă din starea ei de suspin la care se află supusă fără voia ei (Rm 8, 22) şi readucând-o la starea cea dintâi când, privită de Dumnezeu „iată, era buna foarte (Fac. 1, 31). 

(Pr I. Buga)

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut