La început, pâinile proaducerii pentru Sfânta Liturghie, nu se deosebeau prin forma lor de cele de la masa din familie. De timpuriu s-a luat însă obiceiul de a se face pe ele semnul crucii. Astfel, în frescele din catacombele romane, ca cele din cimitirul Domitillei şi din cripta Lucinei, pe cărămizi din catacombele Sfintei Priscilla (veacurile al II-lea si al III-lea) şi pe unele sarcofage se văd prezentate în culori sau în relief forme de „pâine rotunde cu cruci crestate pe ele în forma literei greceşti X (panes decussati). Avem motive să credem că acest semn constituie o indicaţie a destinaţiei liturgice a acestor pâini, iar nu pur şi simplu continuarea unui uz din vechea lume păgână, în care pâinea nu se tăia ci se frângea pe urma semnelor sau crestăturilor făcute pe ea înainte de coacere. (P. Vintilescu)
Categories: Articole