Prima rânduială bisericească la nașterea unui copil, potrivit Sfântului Simeon al Tesalonicului, sfințirea apei pentru casa în care s-a născut un prunc este o preînchipuire sau chiar o anticipare a Tainei Botezului. Acordând acestei ape sfințite un oarecare caracter curățitor prin care se spală orice necurăție fizică ce ar rezulta pe urma nașterii pruncului, nu înseamnă a-i limita caracterul sfințitor propriu- zis, care poate fi pus în legătură nemijlocită cu lucrarea de pregătire a a pruncului pentru botez. Din apa sfințită de preot gustă mama; tot cu ea se stropește casa și se pune o parte, în primele zile după naștere, în baia copilului”. (Pr I. Moldovan)
Slujba binecuvântării apei vizând sfințirea mamei și a pruncului, este o lucrare prin care se pune temeiul pregătirii botezului. În afară de botezul pruncilor, nicio taină nu este precedată de o anumită ierurgie. Se știe că taina Botezului nu poate fi săvârșită fără o pregătire, iar
pregătirea este presupusă și în cazul în care cel ce se botează este un prunc și prin urmare, incapabil să înțeleagă ce se întâmplă cu el (I. Foundoulis).
Dar înțelegerea ca atare nu este considerată de Sfânta Biserică o condiție pentru botez. Ea este mai degrabă, rezultatul primirii acestei taine decât condiția și anticiparea ei. (Pr. I.Moldovan)
Categories: Articole