Menu Home

Închinarea în vremurile biblice (IV)

     În timpul robiei egiptene ( 430 de ani ) manifestarea cultică evreiască respectă și continuă oarecum tradiția religioasă a patriarhilor, dar poporul neavând libertate, nu s-a putut organiza oficial structura actului religios practicat de patriarhi. Totuși existau anumite sărbători pe care evreii le țineau depărtându-se în pustiu (Ies 5, 1) fapt ce constituie premise pentru a accepta că „urmașii patriarhilor au reușit să păstreze depozitul sacru al Revelației și amintirea legământului încheiat de Dumnezeu cu Avraam”. 
 Descoperirea și lucrarea ulterioară a lui Dumnezeu către Moise și întregul popor vizează :
1.Întărirea și confirmarea  legământului prin împlinirea promisiunii de a locui în pământul Canaan;
2.Conștientizarea că Dumnezeul lui Israel face dreptate celor oprimați și conduce spre patria dăruită. 
   
  Cultul simplu al patriarhilor, bazat pe credință puternică, sentimentul „intimității” cu Dumnezeu și al comuniunii personale, nu era suficient dar nici  eficient pentru scopul propus de Dumnezeu pentru misiunea poporului evreu după eliberarea din robia egipteana. 
   Cum fiii lui Israel, se înmulțiseră foarte mult, trăind într-un context social și religios ce putea foarte ușor să exercite o influență nefastă  -cum s-a văzut  chiar la începuturi, în cazul vițelului de aur  (Ies 32, 8 ) sau prin perpetuarea superstiției asupra spiritelor rele cu chip de țap ( Is 13, 21)- au fost necesare multe măsuri de menținere a poporului în cadrele trasate și dorite de Dumnezeu. Printre aceste măsuri figurează evitarea contactelor cu băștinașii, interdicția căsătoriilor mixte, desfășurarea cultului într-un singur loc:
    Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac un legământ. Voi face, în faţa întregului popor, minuni care n-au avut loc în nici o ţară şi la nici un neam; tot poporul care este în jurul tău, va vedea lucrarea Domnului, şi prin tine voi face lucruri înfricoşate.
 Ia seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Iată, voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, canaaniţi, hetiţi, fereziţi, heviţi şi iebusiţi.
 Să nu cumva să  faci legământ cu locuitorii ţării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău.
 Dimpotrivă, să le dărâmaţi  altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti şi să le trântiţi la pământ idolii.
 Să nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos, este un Dumnezeu gelos.
 Fereşte-te să faci legământ cu locuitorii ţării, ca nu cumva, curvind înaintea dumnezeilor lor, şi, aducându-le jertfe, să te poftească şi pe tine să mănânci din jertfele lor,
ca nu cumva să iei din fetele lor neveste fiilor tăi, şi astfel, fetele lor curvind înaintea dumnezeilor lor, să târască şi pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor.
 Să nu-ţi faci un dumnezeu turnat. (Ieș 34, 10- 17)
   Mai mult, după încheierea Legământului, oficializat prin primirea celor 10 porunci, Moise, din porunca lui Dumnezeu, organizează instituții și forme proprii de  cult- deosebite de ale popoarelor învecinate-manifestate în jurul unui singur loc- Cortul Legământului, Cortul Sfânt ( Lev 17, 7 ), ca formă văzută a închinării aduse unui singur Dumnezeu, și ca barieră a alunecării către credințele politeiste.

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut