M-ai chemat, Doamne, ca să-i slujesc pe ucenicii Tăi. Tu, Doamne, m-ai scos din coapsa tatălui meu, m-ai format în sânul mamei mele şi m-ai adus la lumină ca pe un copil gol, pentru că legile naturii noastre ascultă întotdeauna de poruncile Tale. 

Prin binecuvântarea Duhului Sfânt, ai pregătit crearea și existența mea nu prin voința omului sau prin dorința trupului, ci prin harul tău inefabil. Ai pregătit naşterea mea într-un mod care întrece legile naturii noastre. M-ai adus la lumină adoptându-mă ca fiu ṣi m-ai scris între ucenicii Bisericii tale sfinte ṣi neprihănite. M-ai hrănit cu laptele duhovnicesc, cu laptele cuvintelor Tale divine. M-ai întărit cu hrana solidă a trupului lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, a Preasfântului Tău Fiu unul-născut şi m-ai îmbătat cu potirul dumnezeiesc, cu sângele Său dătător de viață, pe care l-a vărsat pentru mântuirea lumii întregi. 

Toate acestea, Doamne, pentru că ne-ai iubit și, în locul nostru, L-ai dat pe preaiubitul Tău Fiu unul-născut pentru răscumpărarea noastră. El a acceptat aceasta de bunăvoie şi fără să opună rezistență. Ba mai mult, a fost destinat sacrificiului ca un miel nevinovat şi s-a oferit de bunăvoie pentru aceasta, căci, fiind Dumnezeu, s-a făcut om şi cu voința Sa omenească S-a supus, făcându-Se ascultător față de Tine, Dumnezeule, Tatăl Său, până la moarte, şi încă moartea pe cruce (Fil. 2,8). 

Şi astfel, Tu Hristoase, Dumnezeul meu, Te-ai umilit ca să mă iei pe mine, oaia rătăcită, pe umerii Tăi si să mă duci la o pășune înverzită şi să mă adăpi cu apele învățăturii adevărate prin mijlocirea păstorilor Tăi, care, după ce au fost hrăniți de Tine, au păstorit turma Ta aleasă și nobilă. 

Acum, Doamne, m-ai chemat prin arhiereul Tău să-i slujesc pe ucenicii Tăi.

Nu știu care a fost planul proniei Tale; numai Tu îl știi. 

Totuşi, Doamne, ușurează povara grea a păcatelor mele, prin care Te-am mâhnit atât de mult; curățește mintea şi inima mea. Călăuzeşte-mă Tu pe calea dreaptă ca o făclie luminoasă. 

Când va fi să vorbesc, dă-mi un cuvânt clar; dă-mi, prin limba de foc a Duhului tău, o limbă uşoară și liberă şi prezența Ta să mă însoțească întotdeauna. 

Fii păstorul meu, Doamne, și fii împreună cu mine păstorul turmei Tale, pentru ca inima mea să nu se plece nici la dreapta, nici la stânga. Duhul Tău Bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă, pentru ca faptele mele să fie conforme cu voința Ta ṣi să fie astfel până la sfârsit. 

lar tu, adunare strălucită a Bisericii, culme nobilă a sfințeniei desăvârșite, care aştepţi ajutor de la Dumnezeu, 

tu, în care se odihneste Dumnezeu, primește de la noi învățătura credinței fără greşeală, care, aşa cum ne-a fost transmisă de părinții noştri, va da tărie Bisericii. (Sf Ioan Damaschin)

Categories: Articole