„Au fost chemaţi la existenţă prin arta şi lucrarea lui Dumnezeu, îngerul şi omul, de asemenea cerul şi pământul, boul şi calul, lemnul şi piatra. Fiecare din acestea se cunosc în firea proprie şi distinctă, care nu e în toate în mod neschimbat, sau cum e în toate celelalte, fără să fie în contradicţie una cu altele. Nu este nicio neîmpăcare, nicio amestecare a îngerului cu omul, sau a omului cu îngerul. Firile lor nu sunt nicidecum opuse între ele. Existenţa cerului, sau sensul existenţei lui nu e în conflict cu altele. Nu e o despărţire duşmănoasă a pământului de cer, sau a cerului de pământ, nici a pământului de piatră, deoarece raţiunea (sensul) existenţelor nu li s-a distribuit dintr-o contradicţie şi separaţie a firii. Pe lângă acestea, afirmăm ca în toate s-a introdus de Dumnezeu focul arzător şi apa care răcoreşte, dar amândoua sunt făpturile Unuia, care e Simplu. (Sf. CHIRIL AL ALEXANDRIEI, Despre Sfânta Treime)

Stropirea cu agheasma mare este des întâlnită în gospodăria creştinului, fiind o prelungire a procesiunii de la Bobotează. Astfel se stropesc casele, grădinile, fântanile, staulele animalelor, existând inclusiv obiceiul botezului cailor şi al mijloacelor de transport.

Categories: Articole