Menu Home

Cartea Facerea. Valoarea catehetică a lecturilor din Postul Mare (II)

Lectura cărții Facerea continuă în a doua săptămână a postului cu greutăţile primelor generaţii de oameni de la Cain până la Noe (Fac 3, 21 la 6, 8).  Se descrie lupta dintre bine şi rău în două feluri, prin simple aluzii sau drame: pe de o parte rebelii; pe de altă parte acei oameni care, prin ascultare, au aflat har înaintea lui Dumnezeu. Pe aceştia din urmă autorul Epistolei către Evrei îl va elogia (Evr 11, 4-7). Ne confruntăm cu misterul alegerii şi respingerii, care nu a încetat să îi încerce pe oameni, a căror singură scăpare este în dreptatea şi mila lui Dumnezeu. O serie de figuri pre-mozaice se ridică sub ochii noştri: Abel, primul mucenic; Cain, ucigaşul fratelui său, neluând in seamă răspunsul lui Dumnezeu la plângerea sa: „Când faci bine, oare nu-ţi este faţa senină? Iar de nu faci bine, păcatul bate la uşă” (Fc 4, 7); Set, despre care se spune că „în vremea sa au început oamenii a chema numele Domnului” (Fc 4, 26), Enoh, „care a plăcut lui Dumnezeu şi apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu” (Fc 5, 24). (G. Barrois)

În a doua săptămână a Marelui Post se citesc din cartea Facerea următoarele pericope:

luni 3, 21 la 4,7

marți 4, 8-15

miercuri 4, 16-26

joi 5, 1-24

vineri 5, 32 la 6,8

Categories: Articole

plevna

Sari la conținut