Hristos se naşte, slăviţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos
pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul, şi cu veselie,
lăudaţi-L, popoare, că S-a preaslăvit.

Fiul însuși al lui Dumnezeu, care este veșnic, invizi­bil, incomprehensibil, spiritual, principiu născut din prin­cipiu, lumină din lumină, izvorul vieții și al nemuririi, amprentă fidelă a primului model, sigiliu neschimbat, . Își ia un trup, ca să mântuiască trupul, și se unește cu un suflet rațional, ca să mântuiască sufletul meu; vrea să-l puri­fice pe cel cu care S-a făcut asemenea și se face întru toate asemenea nouă, afară de păcat. A fost zămislit din Fecioară, purificată deja de Duhul Sfânt în sufletul și în trupul ei, pentru că se cuvenea să fie cinstită și nașterea, dar și mai mult să fie cinstită fecioria.

    El se prezintă ca Dumnezeu întrupat, formând o singură ființă din două principii opuse, trupul și spiritul. Spiritul dădea dumne­zeirea, trupul era îndumnezeit.
    El, care îi îmbogățește pe alții, se face sărac, căci pri­mește sărăcia naturii mele omenești, ca eu să mă îmbo­gățesc cu dumnezeirea lui. El, care este plinătatea, se golește pe sine de gloria sa pentru un scurt timp, ca eu să fiu părtaș la plinătatea sa.
    Ce bogăție nemăsurată a bunătății divine! Ce mare taină pentru mine! Eu am primit chipul Lui, dar nu am L-am păstrat. Cuvântul și-a asumat natura mea, ca să mântu­iască chipul și să facă trupul nemuritor! Se unește cu noi printr-o a doua unire, mult mai minunată decât prima.
    Se cuvenea ca omul să fie sfințit de un Dumnezeu făcut om, pentru ca, după ce îl va fi învins cu putere pe tiranul nostru, să ne elibereze și să ne ducă la el, prin mij­locirea Fiului, spre slava Tatălui. Astfel, Fiul se arată în toate ascultător față de El, pentru a împlini planul Său de mântuire.
    Acest bun Păstor a venit să caute oaia pierdută, dân­du-și viața pentru oile sale, pe munții și pe dealurile unde aducea sacrificii. A găsit-o pe cea care se rătăcise, a pus-o pe umerii săi care au dus și lemnul crucii și, după ce a luat-o, a condus-o la viața de sus.
    Ca să trăim, am avut nevoie de un Dumnezeu care să Se întrupeze și să rămână. Am murit împreună cu El, ca să fim purificați; morți împreună cu El, vom învia împre­ună cu El; înviați împreună cu El, vom fi glorificați îm­preună cu El. (Sf Grigorie Teologul)

Categories: Articole