Cuvântul „psalm” derivă din cuvântul grecesc „psalmos” care traduce cuvantul ebraic „mizmor” (de la „zamar” = a cânta cu acompaniament), cuvânt întâlnit de 57 de ori in Cartea Psalmilor. Alți psalmi sunt numiți „si” = cântare, „maschil” = poem, „miktam” = cântec, „si-gaion” = cântec, ditirambic, „thehiiah” = cântare de laudă, „thefila” = rugăciune.

În limba greacă „psaltirion” era denumirea unui instrument cu coarde, astfel încât psalmul era un poem care trebuie recitat sau cântat cu acompaniamentul unui instrument cu coarde. De fapt, melodiile psalmilor și instrumentele cu care aceștia sunt acompaniați sunt indicate in mod clar într-un fel de introducere pe care o găsim la începutul fiecărui psalm, introducere numită și suprascriere. Aceste introduceri după felul lor sunt de ordin: liturgic, muzical, poetic, istoric și personal.

Conform relatărilor din cărțile Vechiului Testament, muzica a fost una dintre artele frumoase cultivate de evrei, alături de poezie și arhitectura. Muzica a însoțit poporul biblic în toate împrejurările tulburatei sale istorii, atât în manifestările particulare, cât și în cele publice. Așa au apărut cântecele de preamărire a lui Dumnezeu, când poporul evreu a fost izbăvit din robia egiptenilor și când a obținut victorii împotriva dușmanilor, sau când mâna Domnului i-a ocrotit. Cântecele de bucurie au însoțit viața vechilor evrei la sărbători, la nunți, la culesul roadelor pământului și la petrecerile publice de la palatele regale. Cântecele acestea erau însoțite de dans și erau acompaniate de instrumente muzicale variate. Așa a ajuns să se dezvolte muzica  instrumentală și corală. Cântecul de jale s-a folosit în vremuri grele: de robie, secetă, foamete și alte încercări, în necazuri și supărări, în vreme de doliu și moarte.

„Varietatea cuprinsului Psaltirii  îndreptățește să spunem că de altfel nici nu avem de a face cu o carte în accepțiunea obișnuită a acestui cuvânt, adică cu o scriere unitară în alcătuirea ei, ci mai degrabă cu o colecție de texte de o mare diversitate: cântări religioase, imne, meditații, rugăciuni, apărute în epoci diferite și din inspirația mai multor autori”

Găsim însă și alte texte psalmice presărate în Scriptură, ca de pildă:

• Cântarea lui Moise- Ies 15;
• Altă cântare a lui Moise –Deut 32, 1-43;
• Cântarea Deborei și a lui Barac-Jud 5;
• Cântarea Anei – 1 Sam 1,1-10;
• Cântarea de mulțumire a lui David pentru izbăvirea de vrășmași- 2 Sam 22;
• Psalmul de laudă a lui David- 1 Cron 16, 8-36;
• Cântarea de mulțumire – Isaia 12, 4-6;
• Cântarea celor răscumpărați- Isaia 26;
• Rugăciunea de izbăvire a lui Iona- Iona 2;
• Psalmul din Mihea- Mihea 7, 7-10;
• Tânguirile din Plângeri 3; 5
• Psalmii din Iov 5,9-27; 12,13-25.

Categories: Articole