Miercuri, 29 martie 2023, se va oficia în biserica parohială Denia în care se va citi integral Marele Canon de pocăință, alcătuit de Sf Andrei Cretanul.

Acesta este un canon de pocăință, adică un lung imn liturgic (peste 250 stihiri), alcătuit din 9 cântări (ode) bogate, compuse, la rândul lor, din stihiri scurte de pocăință, toate însoțite de invocaţia: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”, cerere care aminteşte de rugăciunea vameșului din prima duminică a perioadei Triodului.

Pe scurt, cuprinsul acestui canon este următorul:

Cântarea întâi.

Se arată cât de critică este starea la care a fost adus omul de fărădelegile sale, însă, cu speranța că Dumnezeu s-a făcut „ajutor și acoperitor” spre mântuire, cel rănit de păcate ia hotărârea de a pune de-acum înainte pe Dumnezeu călăuză vieţii lui, mărturisindu-și deplin toate fărădelegile sale.

Cântarea a doua.

Conștient de faptul că iertarea nu poate veni decât prin mărturisirea păcatelor, omul ce dorește pocăința își începe mărturisirea păcatelor: „păcătuit-am ca și desfrânata”, „alunecat-am în desfrânare”, ajungând în final să exclame că „nici lacrimi, nici pocăință nu am, nici umilință”.

Cântarea a treia.

Introduce în canon icoana înfricoșătoarei judecăţi, la care nemitarnicul Hristos va răsplăti ori va acuza pe fiecare după faptele lui și se pune accentul pe necesitatea îndreptării.

Cântarea a patra.

Deși a avut atâta timp pentru pocăință, omul ce dorește pocăința simte că nu s-a pocăit suficient și atunci el strigă și imploră și mai mult pe lisus Hristos: „Ci Tu Însuţi, Mântuitorule, mă miluiește”.

Cântarea a cincea și a șasea.

Pocăinţa e privită ca puterea care ne eliberează din sclavia păcatului și ne aduce la libertatea vieții, care trebuie să fie cu și în Hristos. De aceea, pocăința își găseşte refugiu și odihnă în mila lui Dumnezeu, ea transformă noaptea, întunericul şi negura adâncă din suflet, în lumină dătătoare de viață, care-l conduce pe credincios spre cunoașterea lui Dumnezeu „Lumina cea mai înaltă, cea înainte de veci”.

Cântarea a șaptea.

Apropiindu-se de sfârșitul vieţii sufletul este îndemnat prin pilde şi sfaturi să părăsească măcar acum păcatul care i-a cuprins întreaga viaţă.

Cântarea a opta.

Este readusă din nou în discuție tema „înfricoșătoarei Judecăţi”. Dreapta judecată va fi înfricoșătoare pentru sufletul nepocăit, de aceea Sfântul Andrei „recapitulează” întreg Vechiul Testament, arătându-i omului pildele acestuia, ca prin ele să urmeze „faptelor iubite de Dumnezeu ale drepţilor” și să fugă „de păcatele celor vicleni”.

Cântarea a noua.

Imaginea judecății de apoi rămâne în fața omului ce caută pocăința și este al unsprezecelea ceas, pentru sufletul nepocăit.

Canonul se încheie într-o notă de nădejde creștină cu speranța că omul va primi iertarea, oferindu-se total Creatorului.

Categories: Articole