Învață-te și te deprinde, omule credincios să fii lucrător de evlavie. Învață-te a viețui după cuvântul Evangheliei; cuvântul acesta să-ți fie, adică, îndreptarea ochilor, înfrânarea limbii, domolirea trupului, smerenie minții, gânduri curate având, pierdere și părăsire mâniei. Nevoiește-te la faptele cele bune, pentru Domnul; lipsit fiind, nu te răzbuna; urât fiind, să iubești; fiind prigonit, rabdă; hulit fiind, să mângâi; omoară-ți păcatul, răstignește-te împreună cu Hristos. Toată dragostea să-ți pui spre Domnul, ca să-L afli unde sunt mulțimile de îngeri, soboarele celor întâi născuți, scaunele Apostolilor, toiegele Patriarhilor, cununile Mucenicilor și laudele Drepților. Cu aceștia, să dorești, și pe tine însuți să te numeri. Iar când va veni vreo ispită asupra ta, din îngăduința lui Dumnezeu, ori goliciune, ori necaz, ori foame, sau altceva, sau vreo boală cercetându-ți trupul tău, sau pierdere de sânge pătimind, pentru Dumnezeu, rabdă, lăudând pe Dumnezeu, și să nădăjduiești spre Domnul cel milostiv, ca îndrăznind, neștiindu-te, să zici: “Trecut-am prin foc și prin apă și ne-ai scos pe noi la odihnă.”

Categories: Articole