Biserică nu este un birou de servicii sociale, ci este vistieria harului dumnezeiesc. Preoții nu sunt asistenți sociali, ci sunt cei ce călăuzesc poporul lui Dumnezeu. Și acest lucru nu se poate face decât cu smerenie și sfințenie.

Fără sfințenie și smerenie chiar și cea mai mare lucrare socială este curând distrusă, în timp ce, dacă avem viața smerită și sfântă, chiar și cea mai mică lucrare socială dobândește dimensiuni extraordinare. Cu smerenia trebuie împletită și plângerea de sine, adică auto-învinovățire. Trebuie să fim primii care să ne învinovățim. Respectul pe care ceilalți ni-l arată, să înțelegem, se cuvine preoției iar nu persoanei noastre, pe când învinuirile se cuvin stării noastre păcătoase iar nu preoției. (Ieroteos Vlachos)

Categories: Articole